Prin prevederile OUG nr. 132/2022 au fost aprobate noi schimbări privind sistemul Ro e-Transport. Dintre cele mai mai importante modificări menționăm faptul ca mai multe persoane sunt obligate să folosească acest sistem, a avut loc o prelungire a valabilității codului UIT și a fost prezentată o procedura pentru situația în care sistemul nu funcționează.

De asemenea, au fost modificate mai multe definiții :

n transport de bunuri cu risc fiscal ridicat - transportul rutier la nivel național pe drumurile publice al bunurilor stabilite ca fiind din categoria celor cu risc fiscal ridicat prin ordin al președintelui ANAF, indiferent de modul de organizare a transportului;

n organizatorul transportului - operatorul economic care încheie comanda de transport direct cu operatorul de transport rutier sau operatorul economic care preia comanda de la expeditor și o transmite operatorului de transport rutier, precum și operatorul economic sau persoana fizica care transporta bunurile în nume propriu;

n partida de bunuri - denumirea generica data unui ansamblu indivizibil de bunuri, care are același loc de încărcare și de descărcare, un singur utilizator dintre cei prevăzuți la art. 8 alin. (1) și un singur destinatar final și este transportat cu un mijloc de transport ce poate fi schimbat pe parcursul deplasării de la locul de încărcare la locul de descărcare;

n locul de încărcare - locul inițial în care bunurile sunt încărcate în vehiculul de transport;

n locul de descărcare - locul în care bunurile sunt descărcate din vehiculul de transport la beneficiarii sau destinatarii acestora;

n data declarată pentru începerea transportului - data la care vehiculul de transport încărcat urmează să intre pe teritoriul României printr-un punct rutier de trecere a frontierei sau de la locul de import sau data la care vehiculul de transport încărcat urmează să fie pus în mişcare de pe teritoriul naţional;

n cod UIT - codul unic generat de Sistemul RO eTransport prin intermediul căruia se identifică datele aferente unei partide de bunuri;

n identificarea prin cod UIT - deţinerea şi prezentarea codului UIT pe timpul transportului de către operatorul de transport rutier, în format fizic sau electronic, împreună cu documentul care însoţeşte transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat;

A fost de asemenea extinsă lista operațiunilor care se încadrează în categoria transport pe teritoriul național al bunurilor cu risc fiscal ridicat, acestea incluzând:

n transportul bunurilor care fac obiectul exportului de la locul de încărcare situat pe teritoriul național până la biroul vamal de export situat pe teritoriul național sau până la punctul rutier de trecere a frontierei, după caz;

n transportul bunurilor reprezentând transferul între gestiunile unui operator economic intre locul de încărcare și locul de descărcare, situate pe teritoriul național;

n transportul bunurilor care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit pe teritoriul României, de la punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România până la locul de descărcare spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport pe teritoriul național;

n transportul bunurilor care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit pe teritoriul României, de la locul de încărcare pe teritoriul național, după depozitare sau formarea unui nou transport, pana la punctul rutier de trecere a frontierei la ieșirea din România;".

n transportul pe teritoriul național al bunurilor returnate, care nu au făcut obiectul recepției, intre operatori economici diferiți sau între un operator economic și o persoană fizică;

n transportul pe teritoriul național al bunurilor în cadrul unor operațiuni comerciale reprezentând un nontransfer si transportul bunurilor reprezentând stocuri la dispoziția clientului conform art. 270 alin. (12) lit. f) și art. 2701 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;".

Au fost introduse noi categorii de persoane care au obligația de a utiliza sistemul, și anume:

n Operatorul economic, pentru bunurile cu risc fiscal ridicat deținute și transportate intre locul de încărcare și locul de descărcare, situate pe teritoriul național;

n Prestatorul de servicii din România în cazul unor operațiuni comerciale reprezentând un nontransfer atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României pentru prestarea de servicii, cât și pentru bunurile rezultate reexpediate în statul partenerului comercial;

n Beneficiarul din România în cazul unor operațiuni comerciale reprezentând un nontransfer atât pentru bunurile expediate din România pentru prestarea de servicii într-un stat membru UE, cât și pentru bunurile rezultate reexpediate în România;

n Clientul din România în cazul unor operațiuni comerciale ce se subscriu regimului de stocuri la dispoziția clientului în situația în care România este statul membru către care au fost expediate sau transportate bunurile, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României, cât și pentru bunurile livrate într-un stadiu ulterior după sosire, către alta persoana impozabila din România sau în cazul în care bunurile respective sunt returnate in statul membru din care au fost expediate sau transportate inițial;

n Furnizorul din România în cazul unor operațiuni comerciale ce se subscriu regimului de stocuri la dispoziția clientului în situația în care România este statul membru din care au fost expediate sau transportate bunurile, atât pentru bunurile expediate din România, cât și în cazul în care bunurile respective sunt returnate în România.

Organizatorul transportului sau operatorul de transport, după caz, are obligația de a actualiza, în perioada de valabilitate a codului UIT, informațiile privind identificarea vehiculului de transport rutier ori de cate ori acestea se modifica, înainte de repunerea în mișcare.

În cazul în care, la punerea în mișcare a mijlocului de transport încărcat cu bunuri cu risc fiscal ridicat ori pe parcursul desfășurării transportului, sistemul RO e-Transport nu este funcțional, obligația de declarare se va suspenda până la repunerea în funcțiune a sistemului.

Perioadele în care sistemul RO e-Transport nu este funcțional vor fi publicate pe paginile de internet ale ANAF și MFP.

Au fost introduse modificări privind obligațiile conducătorului auto. Conducătorul vehiculului de transport va fi obligat să prezinte, la solicitarea organelor competente din cadrul ANAF ori din cadrul Autorității Vamale Romane, respectiv la solicitarea ofițerilor și agenților de politie din cadrul Politiei Române, documentele care însoțesc transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat.

A fost modificată valabilitatea codului UIT. Termenul de valabilitate al codului UIT este de 5 zile calendaristice, respectiv de 15 zile calendaristice în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri, precum și în cazul operațiunilor comerciale care sunt prevăzute la art. 2 pct. 9 lit. g) și j), începând cu data care este declarată pentru începerea transportului. Utilizarea de către operatorul de transport rutier a codului UIT cu depășirea termenului de valabilitate al codului este interzisă.

Este de asemenea interzisă modificarea datelor ca sunt înregistrate în Sistemul RO e-Transport privind transporturile de bunuri:

Ø ulterior prezentării în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România ori la locul de import, respectiv

ulterior punerii efective în mișcare a vehiculului pe drumurile publice, după caz.

Clasificarea ocupațiilor din România a fost completată cu patru noi ocupații practicate în cadrul economiei naționale, și anume:

n Confecționer produse textile – Cod COR 753114;

n Lucrător în lăcătușerie mecanica structuri – Cod COR 721436;

n Tanatopractor – Cod COR516304;

n Terapeut în terapie asistată de animale – Cod COR 226929;

Alte schimbări aduse de prevederile Ordinului nr. 1364/2022:

n A fost mutată ocupația „supraveghetor muzeu“ din grupa de bază 9629 „Muncitori cu pregătire elementară neclasificați în grupele de bază anterioare“ în grupa de bază 5151 „Personal de supraveghere inclusiv pentru activități de curățenie su întreținere în birouri, hoteluri și alte instituții“ la codul 515109;

n A fost mutată ocupația „interpret în limbaj mimico-gestual“ din grupa de bază 2352 „Instructori-formatori pentru elevi cu nevoi speciale“ în grupa de bază 2643 „Traducători, interpreți și alți lingviști“ la codul 264316 și a fost redenumită ca „interpret al limbajului mimico-gestual“;

n A fost mutată ocupația „auditor în domeniul siguranței alimentare“ din grupa de bază 3257 „Inspectori în domeniul protecției mediului și sănătății ocupaționale, asimilați“ în grupa de bază 2263 „Specialiști în domeniul mediului și al igienei și sănătății ocupaționale“ la codul 226311;

n A fost mutată ocupația „manager în domeniul siguranței alimentare“ din grupa de bază 3257 „Inspectori în domeniul protecției mediului și sănătății ocupaționale, asimilați“ în grupa de bază 2263 „Specialiști în domeniul mediului si al igienei și sănătății ocupaționale“ la codul 226312.

Prin acest act normativ au fost aprobate: modelul şi conținutul formularului 395 "Declarație informativă privind trimiterile poştale contra ramburs efectuate de către furnizorii de servicii poştale pe teritoriul național", instrucțiunile de completare şi de depunere ale acestuia, precum și caracteristicile de editare, modul de difuzare, de utilizare şi păstrare ale formularului 395.

Prin acest act normativ se stabilește pentru semestrul II al anului 2022, valoarea sumei care se acordă lunar, respectiv ocazional, sub formă de tichete culturale, stabilită potrivit prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2018, cu modificările ulterioare, ca fiind de maximum 190 de lei/lună, respectiv de maximum 380 de lei/eveniment.

Valoarea nominală stabilită mai sus se va aplica și pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2023, respectiv lunile februarie şi martie 2023.

Prin prevederile acestui ordin ANAF a aprobat:

n Procedura privind redirecționarea impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private;

n Modelul, conţinutul şi instrucţiunile de completare a formularului 177 "Cerere privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor";

n Modelul şi conţinutul formularului "Notificare privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor".

Reamintim că prin Legea nr. 322/2021 și prin OUG nr. 20/2022 au fost aduse modificări și completări Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Astfel, potrivit completărilor aduse art.42 și 56 din Codul fiscal prin Legea nr. 322/2021, în cazul în care valoarea stabilita conform art.25 alin.(4) lit.i), respectiv art.56 alin.(1^1), diminuată cu sumele reportate, după caz, nu au fost utilizate în integralitate, contribuabilii pot dispune redirecționarea impozitului pe profit, respectiv a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în limita valorii astfel calculate, în vederea efectuării de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private.

Conform procedurii, opțiunea de redirecționare poate fi dispusă într-un termen de maxim 6 luni de la data depunerii declarației anuale de impozit pe profit, respectiv în termen de maxim 6 luni de la data depunerii declarației de impozit pe veniturile microîntreprinderilor aferente trimestrului IV.

Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor revine organului fiscal competent.

Redirecţionarea impozitului pe profit, respectiv a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru sponsorizarea entităţilor persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris la data plăţii sumei respective de către organul fiscal în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale

Prin OUG nr.20/2022 a fost reglementată o nouă categorie de cheltuieli care poate fi dedusă din impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor (art.25 alin.4 lit.t și art.56 alin. 22 din Codul fiscal), anume cheltuielile privind bunurile, mijloacele financiare și serviciile acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii - UNICEF, precum și altor organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte.

În situația in care se realizează redirecționarea impozitului pe profit, respectiv a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor către Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii - UNICEF şi către alte organizaţii internaţionale care îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, nu există obligaţia înscrierii entităţii beneficiare în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

Termenul pentru soluţionarea cererilor pentru redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor este de 45 de zile de la depunere, cf. art. 77 din Legea nr. 207/2015 Codul de Procedura fiscală.

Prin prevederile Ordinului nr. 1635/2022 se modifică Ordinul preşedintelui ANAF nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, fiind introdusă o nouă obligație în Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat, și anume „Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică”.

În conformitate cu prevederile referatului de aprobare, prin art.I pct.13 din OUG nr.119/2022 pentru modificarea și completarea OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrica și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022—31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, a fost introdusă prevederea potrivit căreia, începând cu data de 1 septembrie 2022, pe perioada de aplicare a dispozițiilor ordonanței de urgență, producătorii de energie electrică, entitățile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfășoară activitatea de trading și agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrica și/sau gaze naturale pe piața angro plătesc o contribuție la Fondul de Tranziție Energetică.

Potrivit art.IV din ordonanța de urgență mai sus menționată, în vederea plății contribuției, persoanele nerezidente care desfășoară tranzacții pe piața de energie din România au obligația de a calcula, de a declara și de a plăti contribuția direct ori pot desemna un reprezentant în vederea îndeplinirii obligațiilor care le revin în baza prevederilor acestui act normativ.

Acelor capacități de producție care au fost puse în funcțiune după data de 1 septembrie 2022, precum și companiilor care furnizează servicii publice de termie care produc energie electrică prin cogenerare nu le sunt aplicabile prevederile art. 15 alin. (1) din OUG nr. 27/2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările și completările ulterioare.

Obligația care este prevazută la poziția 87 din Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat se va declara, de către producătorii de energie electrică, entitățile agregate de producere a energiei electrice, traderii, precum și de către furnizorii care desfășoară activitatea de trading și agregatorii care tranzacționează, începând cu 1 septembrie 2022, cantități de energie electrică și/sau gaze naturale pe piața angro, conform cu dispozițiilor art. 15 din OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările și completările ulterioare.

Se va bifa rubrica «Declarație depusă potrivit art. 9 din anexa nr. 6 la OUG nr. 27/2022» în situația în care producătorii de energie electrică depun declarația la 15 zile de la publicarea de către OPCOM a prețurilor finale aferente pieței de echilibrare pentru luna de decontare, potrivit art. 9 din anexa nr. 6 la OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările și completările ulterioare.

Prin prevederile Ordinului nr. 1635/2022 mai sunt sunt aduse de asemenea următoarele modificări OPANAF nr. 587/2016:

n Formularul 710 „Declarație rectificativă” a fost modificat prin introducerea rubricii „Declarație depusă potrivit art. 9 din Anexa nr. 6 la OUG nr. 27/2022“ care se bifează de către producătorii de energie electrică;

n Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat, anexa la formularul 100, a fost completat, fiind introdusă o nouă obligație la poziția 87 „Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică”;

n Modificarea și completarea instrucțiunilor de completare ale formularului 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” potrivit modificărilor legislative introduse prin OUG nr. 119/2022.

Având în vedere scopul simplificării și modernizării modului de declarare se elimină obligația de a se depune pe suport de hârtie, declarațiile privind prețurile de vânzare cu amănuntul pe sortimente de țigarete și a obligației de a fi publicate în două cotidiene.

Persoana care eliberează pentru consum sau care importă țigaretele în România are obligația, anterior depunerii declarației privind prețurile de vânzare cu amănuntul pe sortimente de țigarete, de a declara sortimentele de țigarete cu scopul atribuirii codului de produs utilizat pentru completarea declarației. În cazul în care se intenționează anumite modificări ale preturilor de vânzare cu amănuntul, aceeași persoană are obligația, de a redeclara prețurile pentru toate sortimentele de țigarete, indiferent dacă modificarea intervine la unul ori la mai multe sortimente.

Declarațiile privind prețurile de vânzare cu amănuntul pe sortimente de țigarete se publică pe site-ul MFP.

Persoana care eliberează pentru consum ori importă țigaretele în România și care renunță la comercializarea pe piața internă a unui anumit sortiment de țigarete este obligată sa declare preturile de vânzare cu amănuntul pentru sortimentele de țigarete care urmează a fi delistate și de a înscrie în continuare preturile aferente acestor sortimente în declarația privind prețurile de vânzare cu amănuntul pe sortimente de țigarete, până la epuizarea stocului pe care îl deține, dar nu mai puțin de 3 luni de la data la care a comunicat ca renunță la comercializarea pe piața interna a respectivului sortiment de țigarete.

Modelul și conținutul “Declarației privind nomenclatorul de produse” și modalitatea de declarare a sortimentelor de țigarete în vederea atribuirii codului de produs utilizat pentru completarea declarației privind prețurile de vânzare cu amănuntul pe sortimente de țigarete și modalitatea de delistare a sortimentelor de țigarete, modelul și conținutul "Declarației privind preturile de vânzare cu amănuntul pe sortimente de țigarete" și modalitatea de depunere a "Declarației privind preturile de vânzare cu amănuntul pe sortimente de țigarete" se vor aproba prin ordin al ministrului finanțelor.

Actul normativ prevede introducerea unei prevederi care clarifică sintagma “termenul de 2 ani, respectiv 3 ani consecutivi de activitate” pentru care antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat, expeditorul înregistrat a fost autorizat și nu a înregistrat obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de ANAF, cf. art. 157 din Codul de procedură fiscală, situație în care autoritatea fiscala teritoriala poate aproba, la cerere, reducerea garanției.

În vederea simplificării și modernizării modului de declarare se propune eliminarea obligației de a se depune pe suport de hârtie de către antrepozitarii autorizați, destinatarii înregistrați sau importatorii autorizați pentru produse din grupa tutunului prelucrat, situația eliberărilor pentru consum de țigarete, țigări și țigări de foi, tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete, alte tutunuri de fumat, după caz. Astfel, aceștia vor fi obligați să declare on-line, lunar, până la data de 15 inclusiv a fiecărei luni, situația eliberărilor pentru consum de țigarete, țigări și țigări de foi, tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete, alte tutunuri de fumat, după caz, pentru luna anterioara celei în care se face raportarea.

Modelul și conținutul "Situației eliberărilor pentru consum de țigarete, țigări si țigări de foi, tutun fin taiat, destinat rularii în țigarete, alte tutunuri de fumat" și modalitatea de depunere a "Situației eliberărilor pentru consum de țigarete, țigări si țigări de foi, tutun fin taiat, destinat rulării in țigarete, alte tutunuri de fumat" se va aproba prin ordin al ministrului finanțelor.

Are loc instituirea aceleiași reguli privind reducerea garanției la cerere în cazul antrepozitarului autorizat, destinatarului înregistrat și expeditorului înregistrat, și în cazul utilizatorului final.

Se propune introducerea unei prevederi care sa clarifice sintagma “termenul de 2 ani, 3 ani, respectiv 4 ani consecutivi” de activitate pentru operatorul economic care și-a desfășurat activitatea în calitate de utilizator final de produse energetice fără încălcarea legislației fiscale în domeniul accizelor, situație în care autoritatea fiscală teritorială poate aproba, la cerere, reducerea garanției.

Ca urmare a introducerii scutirii de la plata accizelor pentru produsele accizabile destinate utilizării de către forțele armate ale oricărui alt stat membru decât România, atunci când forțele armate respective participă la o acțiune de apărare desfășurată pentru a implementa o activitate a Uniunii în cadrul PSAC, se impune completarea în consecință a normelor metodologice. De asemenea, ca urmare a publicării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/432 al Consiliului, se propune abrogarea anexei nr. 28 din Normele metodologice și trimiterea la anexa II din acest regulament, prin care s-a stabilit noua formă a certificatului de scutire de la plata accizelor se propune abrogarea anexelor 1, 3 și 4 din Normele metodologice având în vedere faptul că aceste declarații urmează a fi depuse on-line.

De asemenea, prin noul act normativ este introdusă efectuarea unor corecții de ordin tehnic, în vederea corelării cu modificările aduse prin OG nr. 11/2022 și OG nr. 16/2022.

Este reglementată măsurarea gradelor Plato pentru bere, începând cu 1 ianuarie 2031. Pentru a asigura aplicarea uniforma a condițiilor pentru stabilirea accizei la bere, mai precis, în ceea ce privește măsurarea gradelor Plato pentru berea îndulcită sau aromatizata, se iau în considerare toate ingredientele berii care au fost adăugate după fermentare. Pentru a asigura o tranziție cat mai ușoară către o metodologie armonizata pentru măsurarea gradelor Plato la bere, este permis ca statele membre care, la 29 iulie 2020, nu luau în considerare pentru măsurarea gradelor Plato acele ingrediente ale berii care au fost adăugate ulterior fermentare, să continue să utilizeze metodologia aplicată la acea dată pentru o perioadă tranzitorie.

Sunt stabilite modalitățile de declarare, certificare și autocertificare a micilor producători independenți de bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât berea și vinul, produse intermediare, a cantităților care pot fi produse la nivelul unui an de funcționare pentru această categorie de producători.

Este reglementat certificatul uniform pentru micii producători independenți de bere, pentru micii producători independenți de vinuri, pentru micii producători independenți de băuturi fermentate, altele decât berea și vinul, pentru micii producători independenți de produse intermediare, precum și pentru micile distilerii pe întreg teritoriul UE astfel încât sa se aplice același nivel de accize pentru produsele realizate la nivel național, cât și pentru cele realizate în alte state membre.

Este stabilită modalitatea de acordare a certificatului pentru produsele menționate anterior, realizate de către micii producători independenți sau de micile distilerii din România, astfel încât să poată beneficia în alte state membre, pentru produsele realizate în România, de același tratament fiscal aplicabil în acele state membre ca și producătorii locali.

Este reglementată modalitatea de acordare a scutirii de la plata accizelor pentru alcoolul etilic din fructe, realizat și consumat de o persoană fizică, cu încadrarea în limita anuală de 50 de litri de alcool din fructe.

Este reglementată modalitatea de înregistrare a persoanelor fizice care dețin în proprietate instalații de producție alcool din fructe de tip alambic (instalație de distilare alcătuită dintr-un cazan de distilare, denumit blază, o serpentină de răcire, denumită refrigerent, şi un recipient de colectare a distilatului) și produc pentru consum propriu din propria recoltă alcool din fructe, precum și a persoanelor fizice care dețin în temeiul unui drept real livezi de pomi fructiferi și produc pentru consum propriu din propria recoltă alcool din fructe în sistem de prestări de servicii numai în antrepozite fiscale autorizate.

Are loc realizarea corelării normelor metodologice cu prevederile art. 359 din Legea nr. 227/2015, conform cărora autorizarea operatorilor economici este realizată de către structurile de specialitate din cadrul Autorității Vamale Române, ca urmare a prevederilor art. 2 din HG nr. 237/2022 privind organizarea și funcționarea Autorității Vamale Române. În scopul instituirii unui tratament nediferențiat aplicabil operatorilor economici, are loc modificarea pct. 30 alin. (12), (13), (23) și a pct. 43 alin. (7) prin care operatorii economici să poată prezenta certificate eliberate și de laboratoare de metrologie agreate de către BRML (Biroul Român de Metrologie Legală), pentru calibrarea mijloacelor de măsurare legală a concentrației alcoolice, a contoarelor pentru determinarea cantității de produse obținute și a concentrației alcoolice, a rezervoarelor pentru depozitarea de alcool etilic și de distilate în stare vărsată, precum și calibrarea rezervoarelor fixe standardizate a destinatarilor înregistrați care primesc produse energetice în vrac.

Sunt introduse prevederi pentru operatorii economici care utilizează aromele alimentare pentru prepararea de alimente sau băuturi nealcoolice ce au o concentrație ce nu depășește 1,2% în volum. În acest caz achizițiile intracomunitare se fac la prețuri fără accize, în baza autorizației de utilizator final.

Sunt introduse prevederi cu scopul de remodelare a mecanismelor de acordare a scutirilor directe/indirecte prevazute la art. 397 alin. (1) ca urmare a limitării aplicabilității sistemului integrat având în vedere că prin utilizarea acestuia se realizează o limitare în ceea ce privește posibilitatea scutirii pentru produsele denaturate realizate într-un alt antrepozit fiscal decât cele care lucrează în sistem integrat, așa cum s-a reținut prin Sentința nr. 263 din 21 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civila, de contencios administrativ și fiscal, publicata în MO nr. 616 din 25 iulie 2019.

Prin HG 1106/2022 se urmărește, de asemenea, punerea în aplicare a Deciziei ICCJ nr. 2073/2021, pronunțată în dosarul 744/2019, publicata în MO nr. 884/15.09.2021, prin care a fost anulată parțial HG nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015, cu privire la pct. 94 alin. 1 lit. c).

Ca urmare a Deciziei nr. 2073/2021 pronunțată de ICCJ se impune remodelarea scutirilor în sensul că operatorii economici, deținători ai autorizațiilor de utilizator final, pot realiza aprovizionarea cu produse energetice, cărbune și cocs, utilizate pentru producția combinata de energie electrică și energie termică, cu scutire directă de la plata accizelor, de la producători, importatori, destinatari înregistrați, precum și alți operatori economici care achiziționează astfel de produse pentru a fi livrate către centralele de producție de energie electrică sau producție combinată de energie electrica și termică.

Este introdusă în legislație modificarea prevederilor referitoare la transmiterea pe suport de hârtie a situațiilor privind cotele de piață ale antrepozitarilor autorizați pentru producția și/sau depozitarea de tutun prelucrat. Datorită faptului că Autoritatea Vamală Română va avea acces la datele furnizate de operatorii economici din domeniul tutunului prelucrat, stocate în platforma informatică, la informațiile și rapoartele generate de platforma, inclusiv la datele privind cotele de piață, comunicarea situațiilor se va realiza trimestrial, de către structura cu atribuții în elaborarea legislației privind regimul accizelor din cadrul MFP doar către MAI.

Prin acest act normativ se modifica COR, find sunt introduse mai multe noi ocupații care vizează sectorul IT, și anume:

n arhitect în domeniul tehnologiei blockchain (Cod COR 251109);

n designer jocuri digitale (Cod COR 216614);

n dezvoltator interfață cu utilizatorul (Cod COR 251211);

n dezvoltator în domeniul tehnologiei blockchain (Cod COR 251210);

n dezvoltator jocuri digitale (Cod COR 251307);

n expert în optimizarea motoarelor de căutare (Cod COR 251306);

n inginer de date complexe (big data) (Cod COR 251212);

n inginer de integrare (Cod COR 251106 );

n inginer în domeniul tehnologiilor cloud (Cod COR 251209);

n inginer viziune computerizată (Cod COR251108 );

n manager de conţinut web (Cod COR 251305);

n proiectant de sisteme informatice inteligente pentru TIC (Cod COR 251107);

n tehnician TIC (Cod COR 351203).

Reglementările contabile au fost modificate prin Ordinul 2048/2022 care aduce mai multe noutăți, printre care și obligativitatea întocmirii și completării raportului privind impozitul pe profit de la 1 ianuarie 2023.

Prin acest ordin se urmărește respectarea Directivei (UE) 2021/2101 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2021 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind impozitul pe profit.

Noile cerințe de prezentare vizează doar o parte dintre entități, și anume cele care se încadrează în criteriul de mărime prevăzut de Directiva, și corespund obiectivului de îmbunătățire a transparenței întreprinderilor și a controlului public, sub aspectul informațiilor referitoare la impozitul pe profit, prin adaptarea cadrului juridic existent cu privire la obligațiile în ceea ce privește publicarea de rapoarte.

Astfel, principala prevedere a directivei se referă la grupurile multinaționale și, după situație, la anumite entități autonome, care ar trebui să furnizeze publicului un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit atunci când depășesc un anumit nivel al cifrei de afaceri nete/al veniturilor, pe parcursul a două exerciții financiare consecutive, în funcție de veniturile consolidate ale grupului ori de veniturile entității autonome. Se înțelege de asemenea că atunci când indicatorii respectivi încetează să depășească cuantumul relevant pe parcursul a două exerciții financiare consecutive, o astfel de obligație nu se va mai aplica.

Se completează OMFP nr. 1.802/2014 cu mai multe definiții, și anume:

n societate-mamă finală înseamnă o entitate care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate ale celui mai mare grup de entităţi;

n situaţii financiare anuale consolidate înseamnă situaţiile financiare care sunt întocmite de o societate-mamă a unui grup, în care activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile şi cheltuielile sunt prezentate ca fiind cele ale unei singure entităţi economice;

n jurisdicţie fiscală înseamnă un stat sau o jurisdicţie nestatală care are autonomie fiscală în ceea ce priveşte impozitul pe profit;

n entitate autonomă înseamnă o entitate care nu face parte dintr-un grup (așa cum este definit la pct. 8 subpct. 11 din ordin.)

Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014 vor fi completate cu următoarele:

n obligația ca societățile-mamă finale (cele aflate la cel mai înalt nivel din structura unui grup de entități) a căror cifra de afaceri netă consolidată a depășit la data bilanțului lor, pentru fiecare dintre ultimele doua exerciții financiare consecutive, cuantumul de 750.000.000 euro, așa cum se reflectă în situațiile lor financiare anuale consolidate, să întocmească, să publice și să asigure accesul la un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre respectivele doua exerciții financiare consecutive. Având în vedere posibilitatea acordată statelor membre care nu au adoptat moneda euro, de a converti pragul de 750.000.000 euro în moneda națională, la cursul de schimb valabil la data de 21 decembrie 20212, în ordin a fost utilizat ca referință cuantumul de 3.700.000.000 lei (care este echivalentul a 747.474.740 euro);

n definirea unor termeni care au semnificație un contextul noilor cerințe de raportare (cum ar fi: societate-mamă finală, entitate autonomă etc.);

n stabilirea momentului de la care o societate-mamă finală nu mai face obiectul obligațiilor de raportare, respectiv atunci când cifra de afaceri neta consolidată a acesteia la data bilanțului scade sub pragul valoric menționat pentru fiecare dintre ultimele doua exerciții financiare consecutive;

n reglementarea obligațiilor de raportare pentru entitățile autonome, similare celor aplicabile societăților-mamă vizate de Directiva 2101/2021;

n reglementarea obligațiilor de raportare privind informațiile referitoare la impozitul pe profit, aplicabile entităților sau societăților-mamă finale și entităților lor afiliate în cazul în care aceste entități, inclusiv sucursalele lor, sunt stabilite, își au sediul comercial fix ori au o activitate economică permanentă pe teritoriul unui singur stat membru și în nicio altă jurisdicție fiscală;

n reglementarea obligațiilor de raportare privind informațiile referitoare la impozitul pe profit, aplicabile filialelor mijlocii și mari, care sunt controlate de către o societate-mama finală care nu intră sub incidența reglementărilor naționale;

n reglementarea obligațiilor de raportare privind informațiile referitoare la impozitul pe profit, aplicabile sucursalelor din România, înființate de entități care nu intră sub incidența legislației unui stat membru;

n stabilirea conținutului raportului privind informațiile referitoare la impozitul pe profit;

n introducerea unor prevederi privind următoarele aspecte:

Ø publicarea și accesibilitatea Raportului privind informațiile referitoare la impozitul pe profit;

Ø responsabilitatea pentru întocmirea, publicarea și asigurarea accesului la raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit;

Ø rolul auditorului statutar în contextul raportului privind informațiile referitoare la impozitul pe profit.

Prevederi similare vor fi incluse și în Reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.

Următoarele entități și sucursale au obligația de a transmite rapoarte cu privire la impozitul pe profit:

n Societățile-mamă finale, a căror cifră de afaceri netă consolidată a depășit la data bilanțului lor, pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei (echivalentul a 747.474.740 euro la cursul valutar publicat în Jurnalul Oficial al UE la data de 21 decembrie 2021), așa cum se reflectă în situațiile lor financiare anuale consolidate, au obligația să întocmească, să publice și să asigure accesul la un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre respectivele două exerciții financiare consecutive.

n Entitățile autonome a căror cifra de afaceri neta a depășit la data bilanțului lor, pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei, așa cum se reflectă în situațiile lor financiare anuale individuale, au obligația sa întocmească, să publice și să asigure accesul la un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre respectivele doua exerciții financiare consecutive.

n Filialele mijlocii și mari, care sunt controlate de către o societate-mamă finală care nu intră sub incidența prezentelor reglementări, atunci când cifra de afaceri netă consolidată a depășit la data bilanțului ori, pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei, așa cum se reflectă în situațiile sale financiare consolidate, au obligația de a publica și de a asigura accesul la un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit privind respectiva societate-mamă finală pentru cel mai recent dintre respectivele două exerciții financiare consecutive.

n Sucursalele din România, înființate de entități care nu intră sub incidenta legislației unui stat membru, au obligația de a publica si de a asigura accesul la un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit privind societatea-mamă finală ori entitatea autonoma, în ceea ce privește cel mai recent dintre ultimele două exerciții financiare consecutive.

Raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit care trebuie prezentat include informații cu privire la toate activitățile entității autonome sau ale societății-mamă finale, inclusiv activitățile tuturor entităților afiliate, consolidate în situațiile financiare aferente exercițiului financiar în cauză și:

n Numele societății-mamă finale sau al entității autonome, exercițiul financiar în cauza, moneda utilizată pentru prezentarea raportului și, după caz, o lista a tuturor filialelor consolidate în situațiile financiare ale societății-mamă finale, pentru exercițiul financiar relevant, stabilite în Uniune ori în jurisdicțiile fiscale incluse în anexele I și II la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuita a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale;

n O scurtă descriere a naturii activităților acestora;

n Numărul de salariați în echivalent normă întreagă;

n Veniturile, care reprezintă suma cifrei de afaceri nete, a altor venituri din exploatare, a veniturilor din interese de participare, cu excepția dividendelor primite de la entitățile afiliate, a veniturilor din alte investiții și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, a altor dobânzi de încasat și a altor venituri similare enumerate la pct. 600. Reținem că veniturile includ în acest caz tranzacțiile cu părți legate;

n Cuantumul profitului brut sau pierderii brute;

n Cuantumul impozitului pe profit acumulat în cursul exercițiului financiar în cauza, care reprezintă cheltuielile curente cu impozitele recunoscute în ceea ce privește profiturile ori pierderile impozabile din exercițiul financiar în cauză de către entități și sucursale, în jurisdicția fiscală relevantă. În acest caz cheltuielile curente cu impozitele se referă doar la activităţile unei entităţi din exerciţiul financiar relevant şi nu includ provizioane pentru obligaţii fiscale incerte;

n Cuantumul impozitului pe profit plătit în numerar, care reprezintă cuantumul impozitului pe profit plătit în cursul exercițiului financiar în cauza de către entități și sucursale în jurisdicția fiscală relevantă. În această situație impozitele plătite includ impozitele reţinute la sursă plătite de alte entităţi în ceea ce priveşte plăţile către entităţi şi sucursale din cadrul unui grup;

n Cuantumul câștigurilor acumulate la sfârșitul exercițiului financiar în cauză. În acest caz câştigurile acumulate se referă la suma profiturilor din exerciţiile financiare anterioare şi din exerciţiul financiar în cauză, cu privire la distribuirea cărora nu s-a decis încă. În ceea ce priveşte sucursalele, câştigurile acumulate sunt cele ale entităţii care a deschis sucursala.

Prevederile Ordinului nr. 2048/2022 vor intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2023.

Prin Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, s-a abrogat Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanțării terorismului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, și s-a reglementat, prin dispozițiile art. 30, faptul că autorizarea sau înregistrarea entităților care desfășoară activități de schimb valutar pe teritoriul României, altele decât cele ce fac obiectul supravegherii BNR, se realizează de către MFP, prin Comisia de autorizare a activității de schimb valutar, fiind astfel necesare noi clarificări care sunt aduse prin Hotărârea nr. 1096 /1022 .

Prin aceasta hotărâre se stabilește cadrul legal privind modul de organizare și desfășurare a activității de schimb valutar pentru persoane fizice şi de încasare a cecurilor de călătorie, pe teritoriul României, de către următoarele entități:

n casele de schimb valutar (organizate ca persoane juridice cf.Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare);

n entităţile care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică.

Nu pot fi înfiinţate puncte de schimb valutar amplasate în garaje, chioşcuri, containere ori alte construcţii similare, în locuri izolate, la etajele ori la subsolurile clădirilor cu destinaţie de locuinţă şi nici în spaţii fără acces public direct. În cazul în care punctul de schimb valutar propus urmează a fi organizat în spaţii situate în cadrul imobilelor cu destinaţia de locuinţă, spaţiul propus trebuie să fie situat la parterul acestora şi să îndeplinească cerinţele care sunt prevăzute de legislaţia în vigoare necesare pentru organizarea activităţilor cu scop comercial în cadrul imobilelor cu destinaţia de locuinţă.

Dreptul de organizare şi desfășurare a activității de schimb valutar şi de încasare a cecurilor de călătorie, pe teritoriul României, se acordă entităţilor mai sus menționate, pe bază de autorizație şi, respectiv, scrisoare de atribuire a codului statistic.

Asa cum am menționat anterior, autorizarea entităților în discuție şi înregistrarea punctelor de schimb valutar se realizează de către MFP, prin Comisia de autorizare a activității de schimb valutar a cărei activitate curentă se realizează prin intermediul Direcției generale management al domeniilor reglementate specific din cadrul MFP

Răspunderea pentru desfășurarea activității de schimb valutar și de încasare a cecurilor de călători revine în totalitate entităților care dețin autorizație de organizare a respectivelor activități.

Este interzisă desfășurarea activității de schimb valutar prin intermediul automatelor de schimb valutar de către entitățile menționate.

Comisia aprobă solicitările entităților menționate privind autorizarea acestora pentru organizarea şi desfășurarea activității de schimb valutar şi de încasare a cecurilor de călătorie, după caz.

Autorizația se eliberează entităților menționate care îndeplinesc condițiile pentru organizarea activității de schimb valutar şi de încasare a cecurilor de călătorie, după caz, și este valabilă 5 ani de la data acordării.

Scrisoarea de atribuire a codului statistic se eliberează pentru fiecare punct de schimb valutar în parte şi este valabilă de la data acordării până la finalul perioadei de valabilitate a autorizației deținute de entitate la momentul eliberării respectivei scrisori de atribuire a codului statistic.

• Reglementează că începând cu 1 septembrie 2022 și până la data de 31 august 2023, producătorii de energie electrică, entitațile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfășoară activitate de trading și agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrica și/sau gaze naturale pe piața angro vor plati o contribuție la Fondul de Tranziție Energetică, care se calculează, se declară și se plăteste de vânzator lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează;

• Modul de calcul al contribuției la Fondul de Tranziție Energetică este prevăzut în anexele nr. 2 și 3 din ordonanță;

• Modelul şi conţinutul declaraţiei privind contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în termen de maximum 10 zile de la data intrării în vigoare a OUG nr. 119/2022;

• Sumele reprezentând contribuția la Fondul de Tranziție Energetică se plătesc într-un cont distinct deschis la unitațile Trezoreriei Statului din cadrul organelor fiscale centrale competente, codificat cu codul de identificare fiscală al platitorului;

• Reglementează că începând cu data de 1 septembrie, persoanele nerezidente care desfășoară tranzacții pe piața de energie din România sunt obligate să calculeze, să declare și să plătească contribuția de solidaritate direct sau să desemneze un reprezentant pentru îndeplinirea obligațiilor ce îi revin în baza prezentei ordonanțe de urgență;

• Reglementează că persoanele nerezidente au obligația de a depune la Agenția Națională de Administrare Fiscală o declarație pe propria răspundere privind modalitatea de plată a contribuției de solidaritate. Modelul de declarație și termenul de depunere se stabilesc prin ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală;

• Procedura și condițiile de înregistrare ale reprezentantului se aprobă prin Ordin al președintelui Agenția Națională de Administrare Fiscală în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/Buletin_Informativ_Fiscal_29082022_02092022.pdf

Modificări aduse Legii nr. 227/2015:

• La art. 154 alin.(1) lit. ș) a fost introdusă o nouă categorie de persoane fizice exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, respectiv, donatorii de celule stem hematopoietice care au donat pentru un pacient neînrudit sau înrudit, pentru o perioada de 10 ani de la donare.

• Aceste prevederi intră în vigoare în termen la 15 zile de la data publicării ordonanței în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/Buletin_Informativ_Fiscal_29082022_02092022.pdf

• Reglementează că actul administrativ fiscal emis în formă electronică și comunicat prin mijloace electronice de transmitere la distanţă se consideră comunicat la data punerii la dispoziţia contribuabilului/plătitorului prin aceste mijloace;

• Modificări privind emiterea soluției fiscale individuale anticipate:

  • • cererea pentru emiterea soluţiei fiscale se depune pentru o singură situaţie fiscală de fapt viitoare şi o singură obligaţie fiscală principală;

    • contribuabilul/plătitorul poate depune mai multe cereri în vederea reglementării mai multor situații fiscale de fapt viitoare;- prevede că taxa de emitere a soluției fiscale individuale anticipate pentru contribuabilii nerezidenți este de 5000 de Euro.

    • prevede că taxa pentru emiterea soluției fiscale individuale anticipate se restituie:

      • • în cazul în care contribuabilul/plătitorul renunță la cerere în 15 zile de la data depunerii cererii, termen alocat analizei prealabile;

        • în cazul în care cererea nu a fost luată în considerare de organul fiscal competent, la finalizarea analizei prealabile, și contribuabilul/plătitorul notificat despre acest fapt, optează pentru renunțarea la cerere și solicită restituirea taxei.

    • au fost introduse norme tranzitorii în cazul contribuabililor care au depus cereri de emitere a soluției fiscale individuale anticipate care au fost respinse.

• au fost aduse modificări referitoare la atribuirea de către Ministerul Finanțelor a numărului de identificare fiscală pentru persoanele fizice nerezidente, cu ocazia înregistrării unei societăți la Registrul comerțului, potrivit legii, sau după caz, la cesiunea părților sociale ori a acțiunilor, respectiv la numirea de noi reprezentanți legali sau la cooptarea de noi asociați ori acționari, cu prilejul efectuării majorării de capital social, astfel:

  • • exceptarea de la atribuirea numărului de identificare fiscală, a persoanelor nerezidente care sunt înregistrate fiscal;

    • certificatul de înregistrare fiscală nu se mai comunică Oficiului Național al Registrului Comerțului.

• reglementează că rezerva verificării ulterioare se anulează numai la împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a stabili creanţe fiscale sau ca urmare a inspecţiei fiscale ori a verificării situaţiei fiscale personale, finalizată cu raport de inspecţie/raport de verificare şi decizie emisă potrivit prevederilor art. 131, 145 şi 146, după caz;

• prevede că termenul de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale se suspendă pe perioada cuprinsă între data decesului persoanei fizice la care era în curs de desfăşurare o acţiune de inspecţie fiscală/verificare a situaţiei fiscale personale şi data luării la cunoştinţă de către organul de inspecţie/verificare că există sau nu succesori, după caz;

• reglementează că în relația contribuabilului cu organele de inspecție fiscală pot fi utilizate și mijloacele electronice de comunicare la distanță;

• a fost modificată durata de efectuare a inspecției fiscale la contribuabilii nerezidenţi de la 45 zile la 180 de zile;

• prevede că, după sesizarea organelor de urmărire penală, inspecţia fiscală încetează numai pentru obligaţiile şi perioadele fiscale care au făcut obiectul sesizării; prevede că dacă, după sesizarea organelor de urmărire penală, procurorul, prin ordonanţă, dispune clasarea ori renunţarea la urmărirea penală sau dacă, după trimiterea în judecată, instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă, organul de inspecţie fiscală poate relua inspecţia. În acest caz, se transmite un nou aviz de inspecţie fiscală;

• instituie obligația organului fiscal central, precum și a organului fiscal local de a publica trimestrial, lista contribuabililor care nu au obligații fiscale restante;

• completează art. 165, în sensul că se sting cu prioritate sumele individualizate în deciziile de recuperare a ajutoarelor de stat și/sau de minimis emise, după caz, de Comisia Europeană/entitățile ce dețin calitatea de furnizor sau de administrator de ajutor de stat sau de minimis/Consiliul Concurenței și dobânzile aferente datorate de la data plății ajutorului până la data recuperării sau a rambursării sale integrale;

• reglementări referitoare la eșalonarea la plată:

  • • nu intră în sfera eșalonării la plată, ajutoarele de stat și ajutoarele de minimis;

    • au fost adăugate 3 condiții pentru menținerea eșalonării, respectiv:

      • • a) să se achite sumele stabilite prin decizia de recuperare a ajutoarelor de stat emisă de către Comisia Europeană, inclusiv dobânzile aferente, datorate de la data plăţii ajutorului până la data recuperării sau a rambursării sale integrale, în maximum 3 zile de la data comunicării acestei decizii;

        • b) să se achite sumele stabilite prin decizia de recuperare a ajutoarelor de stat sau de minimis emisă de către entităţile ce deţin calitatea de furnizor sau de administrator de ajutor de stat sau de minimis, inclusiv dobânzile aferente, datorate de la data plăţii ajutorului până la data recuperării sau a rambursării sale integrale, în maximum 3 zile de la data comunicării acestei decizii;

        • c) să se achite sumele stabilite prin decizia de recuperare a ajutoarelor de minimis emisă de către Consiliul Concurenţei, inclusiv dobânzile aferente, datorate de la data plăţii ajutorului până la data recuperării sau a rambursării sale integrale, în maximum 3 zile de la data comunicării acestei decizii.

    • completează art. 204 din Codul de procedură fiscală în sensul că, eșalonarea la plată să fie accesată de debitorii care trebuie să achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal central într-un anumit termen pentru a se menţine autorizaţia, acordul ori alt act administrativ similar doar cu constituirea de garanții conform art. 193 alin. (6) lit. a) și/sau b), după caz, din același act normativ;

    • completează art. 209^1 alin. (6) și modifică alin. (11) de la același articol în sensul excluderii din procedura de eșalonare la plată, în formă simplificată, a debitorilor care trebuie să achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal central într-un anumit termen pentru a se menţine autorizaţia, acordul ori alt act administrativ similar.

• prevede că valorificarea bunurilor sechestrate se poate realiza la un preţ mai mic decât preţul de evaluare în cazul în care, din preţul oferit, se asigură acoperirea integrală a creanţei fiscale, inclusiv a accesoriilor şi a cheltuielilor de executare silită;

• reglementează posibilitatea declarării stării de insolvabilitate a debitorilor care deţin în proprietate bunuri a căror valoare este mai mică de 2% din cuantumul obligațiilor fiscale restante;

• prevede că pentru recuperarea ajutorului de stat și de minimis, prin excepție de la art. 230 alin.(1), executarea silită prin poprire și/sau sechestru asupra bunurilor mobile sau imobile poate începe oricând după comunicarea somației, fără a fi necesară împlinirea termenului de 15 zile;

• reglementează că în cazul respingerii contestației, se decide, după caz, confirmarea totală sau parțială a actului atăcat.

Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/Buletin_Informativ_Fiscal_29082022_02092022.pdf

Modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

» instituie obligativitatea organizatorilor de jocuri de noroc de a comunica, în termen de 5 zile lucrătoare de la data încheierii, Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc a contractelor având ca obiect promovarea mărcilor, platformelor, aplicaţiilor sau activităţilor de jocuri de noroc prin amplasarea mesajelor publicitare în localităţi şi pe drumurile publice sau prin intermediul unui serviciu de televiziune, precum şi orice act prin care se modifică valoarea contractului. Organizatorii de jocuri de noroc nu vor comunica contractele încheiate de organizatorii de jocuri de noroc cu entităţile sau federaţiile sportive, care prevăd în sarcina acestora din urmă obligaţia de promovare în incinta stadioanelor sau a sălilor de sport.

» reglementează că organizatorii de jocuri de noroc datorează taxa de promovare pentru activităţile de jocuri de noroc.

În cazul contractelor de publicitate având ca obiect promovarea în una dintre modalităţile prevăzute la art. 1^2 alin. (2) din ordonaţa, a activităţilor de jocuri de noroc autorizate pe teritoriul României, care sunt încheiate de o entitate care nu este organizator de jocuri de noroc, taxa este datorată de prestatorul serviciilor de publicitate, potrivit contractului.

- taxa de promovare a activităţilor de jocuri de noroc reprezintă 5% din valoarea contractelor de publicitate menţionate la 1^2 alin. (2) din ordonanta şi va fi achitată către bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care contractul de publicitate a fost încheiat. În cazul contractelor care prevăd plăţi periodice către prestator, obligaţia de plată a taxei devine scadentă în ultima zi a lunii în care este scadentă rata contractuală periodică,

- taxa de promovare se calculează de către plătitorii de taxe şi se declară, până la termenul de plată, în declaraţia fiscală depusă la organul fiscal competent,

- reglementează că modelul şi conţinutul declaraţiei se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a O.G. nr.15/2022.

» a fost modificat termenul de plată a contribuţiei anuale prevăzută la art. 10 alin. (4) din OUG nr. 77/2009, astfel: pentru primul an de licenţă, în termen de 10 zile de la data aprobării documentaţiei, iar pentru anii următori, până la data de 25 ianuarie a fiecărui an.

» reglementează că modificările semnificative aduse datelor iniţiale în baza cărora a fost emisă licenţa de organizare a jocurilor de noroc sau autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc, respectiv licenţa clasa a II-a, după caz vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a OG nr. 15/2022.

» reglementează că în situaţia în care operatorul economic nu mai deţine nicio autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc indiferent de motivul care a generat această stare, licenţa de organizare a jocurilor de noroc îşi pierde valabilitatea cu aceeaşi dată.

» înlocuieşte anexa din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009.

Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/buletinul_informativ_11072022_15072022.pdf

• Aprobă modelul şi conţinutul formularului 112 "Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate" precum şi anexele nr. 1.1 "Anexa angajator" şi nr. 1.2 "Anexa asigurat" la acesta, prevăzute în anexa nr. 1, care se utilizează începând cu veniturile aferente lunii iunie 2022

• Reglementează că persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, instituţiile şi persoanele fizice prevăzute la art. 68^1 alin. (2), art. 72 alin. (2), art. 84 alin. (8), art. 125 alin. (8) - (9), art. 147 alin. (1), (1^1), (12) şi (13), art. 151 alin. (5) şi (6), art. 169 alin. (1) şi (1^1), art. 174 alin. (5) şi (6), art. 220 alin. (1) şi (2) şi art. 220^7 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia depunerii declaraţiei prevăzute la art. 1 prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/buletinul_informativ_11072022_15072022.pdf

a) Modifică Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.365/2021, astfel:

• Reglementează că destinatarii facturii electronice emise în relaţia B2G prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2002, au obligaţia să primească şi să descarce factura electronică prin accesarea secţiunii Factura electronică disponibilă în Spaţiul privat virtual din cadrul portalului ANAF sau, în cazul celor înregistraţi în Registrul entităţilor publice, prin accesarea «Punctului Unic de Acces» de pe site-ul Ministerului Finanţelor - Sistemul naţional de raportare Forexebug, secţiunea«Vizualizare rapoarte» - "Facturi electronice”

• Aprobă ca primirea şi descărcarea facturii electronice emise în relaţia B2G potrivit alin. (1) să fie efectuate de către persoanele înregistrate ca utilizatori în Spaţiul privat virtual din cadrul portalului ANAF sau de către persoanele înrolate cu rol de vizualizare rapoarte în sistemul naţional de raportare Forexebug potrivit procedurii prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 517/2016 pentru aprobarea de proceduri aferente unor module care fac parte din procedura de funcţionare a sistemului naţional de raportare - Forexebug, cu modificările şi completările ulterioare

• Reglementează că în situaţia unei facturi electronice emise în relaţia B2G asupra căreia destinatarul are obiecţii, acesta înştiinţează inclusiv prin secţiunea Factura electronică disponibilă în Spaţiul privat virtual din cadrul portalului ANAF sau prin sistemul naţional de raportare Forexebug emitentul facturii electronice, prin transmiterea unui mesaj respectând structura publicată în documentaţia tehnică prevăzută la art. 5 alin. (3).

b) Modifică Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 2.004/2013 pentru aprobarea procedurilor privind registrul entităţilor publice şi registrul altor entităţi, astfel:

• modifică denumirea ordinului, respectiv ’’Ordin pentru aprobarea procedurii privind registrul entităţilor publice”;

• abrogă Procedura privind registrul altor entităţi, prevăzută în anexa nr. 2, precum si anexa nr.2.

Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/buletinul_informativ_11072022_15072022.pdf

A fost instituită procedura de alertare timpurie, astfel:

• • • • • • • profesioniştii, cu excepţiile prevăzute la art. 3 alin. (1), (4) şi (5) din lege, sunt alertaţi de către organul fiscal cu privire la neexecutarea unor obligaţii şi le sunt puse la dispoziţie gratuit informaţii cu privire la soluţiile de redresare prevăzute de lege prin intermediul unei pagini de internet;

            • profesioniştii, cu excepţiile prevăzute la art. 3 alin. (1), (4) şi (5) din lege, sunt alertați prin intermediul unei notificări de alertă transmise în mod automat prin sistemul de comunicare electronică prin mijloace electronice de transmitere la distanţă dezvoltat de Ministerul Finanţelor/Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) în legătură cu neexecutarea obligaţiilor către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat sau către bugetul asigurărilor de şomaj;

            • reglementează că procedura de comunicare a notificărilor de alertă, incluzând cuantumul obligaţiilor restante ce atrage emiterea mesajului de alertă, pe categorii de debitori stabilite potrivit legislaţiei fiscale, data emiterii primului mesaj de alertă şi, dacă este cazul, frecvenţa mesajului de alertă şi formatul acestuia, se aprobă în condiţiile prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

            • reglementează că în privinţa obligaţiilor evidenţiate în notificarea de alertă, pot fi accesate şi serviciile de îndrumare şi asistenţă oferite contribuabililor, în condiţiile legii, de A.N.A.F.;

            • reglementează că persoanele fizice sau juridice alertate pot notifica organul fiscal cu privire la intenţia de mediere, anexând la notificare documente şi informaţii care să susţină situaţia sa economică şi financiară, art. 230A1 alin. (2) - (4) şi (8) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător, sau pot accesa facilităţile fiscale în vigoare.

La art. 143 a fost reglementat că, prin derogare de la prevederile art. 186 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţele curente, creditorii bugetari pot acorda înlesniri la plată.

Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/buletinul_informativ_11072022_15072022.pdf

Legea nr. 139/2022 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 490 din 17 Mai 2022.

Începând cu data de 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliţi în România au obligaţia, în relaţia cu autoritățile publice (=en. Business-to-Government, B2G), să emită facturi electronice şi să le transmită prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura.

Opțional, în relaţii comerciale B2B (=en. Business-to-Business, B2B), emitentul facturii electronice poate opta pentru transmiterea acesteia către destinatar utilizând sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura. Atât emitentul cât şi destinatarul trebuie să fie înregistraţi în Registrul RO e-Factura.

OPANAF 12/2022 din 6 ianuarie 2022 stabilește care sunt produsele cu risc fiscal ridicat, comercializate în relaţia B2B, pentru care se transmit facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura:

1. Legume, fructe, rădăcini şi tuberculi alimentari, alte plante comestibile

2. Băuturi alcoolice

3. Construcţii noi

4. Produse minerale (apă minerală naturală, nisip şi pietriş)

5. Îmbrăcăminte şi încălţăminte

Prin acest act normativ sunt reglementate facilități fiscale aplicabile veniturilor din salarii pentru acei salariați care desfășoară activitate în domeniul agriculturii și industria alimentaru, facilități care se vor aplica începând cu 1 iunie 2022 pană la 31 decembrie 2028. Facilitățile sunt similare cu cele acordate în domeniul construcțiilor. Tot prin acest act normativ se stabilește și valoarea salariului minim brut garantat în plată pentru sectorul agricol și industria alimentară.

În ceea ce privește facilitățile fiscale, beneficiază de acestea salariații din următoarele domenii de activitate:

• Cod CAEN 01: Agricultură, vânătoare și servicii anexe:

l 011 Cultivarea plantelor nepermanente;

l 012 Cultivarea plantelor din culturi permanente;

l 013 Cultivarea plantelor pentru înmulțire;

l 014 Creșterea animalelor;

l 015 Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor);

l 016 Activități auxiliare agriculturii și activității după recoltare.

• Cod CAEN 10: Industria alimentară.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească angajatorii sunt următoarele:

• Realizarea unei cifre de afaceri pentru domeniile enumerate mai sus ]n procent de cel puțin 80% din cifra totală de afaceri;

• Salariul minim brut lunar pentru o normă de 8 ore pe zi este suma de 3000 de lei. Scutirea poate fi acordată doar pentru salarii brute cu valoare cuprinsa intre 3000 și 30.000 de lei. Partea din venitul brut lunar care excedă sumei de 30.000 de lei nu beneficiază de facilități fiscale.

Facilitățile fiscale de care beneficiază salariații sunt următoarele:

• Se elimina obligația plății impozitului pe venit (procent de 10%)

• Este redusă contribuția la pensii cu procentul de 3,75% contribuția la fondul de pensii administrat privat. În urma acestei reduceri se datorează la plată C.A.S. în procent de 21,25% . În această situație este decizia salariatului dacă dorește sa plătească în continuare cota de 3,75% contribuții la pensii administrate privat, în acest caz depunând opțiune în scris la angajator contribuția urmând a fi reținută din salariu.

• Este eliminată obligația plății contribuției la sănătate (procentul de 10%).

Chiar dacă nu este plătită contribuția la sănătate, acești salariați au calitate de persoane asigurate în sistemul public de sănătate.

Sunt acordate și celelalte drepturi prevăzute în legislația specifică cum ar fi vechimea pentru indemnizația de șomaj ori indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă.

Legea nr. 135/2022 reglementează valoarea salariului minim brut garantat în plată pentru sectorul agricol și în industria alimentară la valoarea de 3000 lei, valoare aplicabila până la sfârșitul anului 2022, si după aceea până în data de 31.12.2028.

Indiferent dacă se beneficiază de facilitățile fiscale reglementate de lege sau nu, salariul minim brut garantat este de 3000 de lei pentru sectorul agricol și industria alimentară (fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program de lucru normal în medie de 167,333 de ore pe lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră) și este obligatoriu.

Urmează ca prin ordin al ministrului finanțelor publice să fie adoptate noile formulare ale Declarației 112 prin care va fi depusă la autorități declarația privind impozitul pe venit și asigurările sociale. Termenul de adoptare este de 30 de zile de la publicarea legii nr.135/2022 în Monitorul Oficial.

O.U.G. nr.27/2022 a reglementat impozitarea cu procentul de 80% a unui venit suplimentar realizat de către unii producători de energie electrică în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023.

Ordinul A.N.A.F. nr.856/2022 reglementează procedura de declarare a impozitului mai sus amintit către bugetul de stat, fiind actualizat în acest sens formularul l00 - declarațiile privind obligațiile de plată către bugetul de stat.

Termenul de declarare și plata a impozitului este până pe data de 25 a lunii următoare.

Pentru energia electrică produsă de capacități de producție puse în funcțiune după data de 22 martie 2022 nu se datorează impozit de către producătorii de energie electrică.

Orice contribuabil care considera că printr-un act administrativ fiscal a fost lezat în drepturi poate depune contestație împotriva respectivului act administrativ în termen de 45 de zile de la data la care acesta i-a fost comunicat, în conformitate cu art 270. din Codul de procedură fiscală.

Depunerea contestatei și pe cale de consecință soluționarea acesteia sunt condiții obligatorii în vederea realizării unei eventuale soluționări a solicitărilor contribuabilului de către instanța de judecată, fără depunerea unei contestații acesta neputându-se adresa către instanța de judecată în vederea rezolvării doleanțelor sale.

Actul normativ analizat adoptă procedura în domeniul contestațiilor actelor administrative fiscale, cu clarificarea mai multor aspecte referitoare la:

n Calitatea persoanei care are dreptul să depună contestația;

n Forma și conținutul contestației;

n Locul de depunere al contestației;

n Organul competent;

n Termenul de depunere al contestației;

n Dosarul contestației ce va fi comunicat organului de soluționare a contestației;

n Retragerea contestației;

n Procedura soluționării contestației;

n Decizia privind soluționarea contestației (forma și conținut);

n Introducerea altor persoane în procedura de soluționare;

n Clarificările privind dreptul contribuabilului de susține oral contestația;

n Soluționarea contestației și soluții asupra contestației;

n Suspendarea procedurii de soluționare pe cale administrativă;

n Respingerea contestației în caz de neîndeplinire a condițiilor procedurale;

n Comunicarea deciziei și căile de atac;

n Instrucțiuni ce privesc îndreptarea erorilor materiale din decizia de soluționare a contestației;

n Instrucțiuni privind publicarea pe site a deciziilor de soluționare a contestațiilor;

Prin acest act normativ este adoptată procedura prin care A.N.A.F. comunică prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță actele de executare silită către instituțiile de credit.

În vederea realizării comunicării prin intermediul mijloacelor de transmitere la distanta a actelor de executare emise de organele de executare silita, A.N.A.F. pune la dispoziția instituțiilor de credit, în spațiul privat de pe site, un sistem informatic prin care utilizatorii pot încărca și descarca documentele necesare.

Mijloacele de identificare a instituțiilor de credit în mediul electronic și procedura privind aprobarea accesului la sistemul informatic sunt cele stabilite prin ordin al președintelui A.N.A.F. pentru aprobarea procedurii de furnizare de informații cf. Art.61 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Op.A.N.A.F. 878/2022 aprobă mai multe formulare necesare procedurii de comunicare la distanță și anume :

n Adresă pentru înștiințarea instituțiilor de credit privind sumele rămase de recuperat ca urmare a stingerilor efectuate, din popririle înființate prin mijloace de transmitere la distanță (Anexa 3)

n Adresă privind comunicarea motivelor pentru care nu au fost înregistrate măsurile dispuse prin documentele comunicate de A.N.A.F ( Anexa 4)

n Adresa privind comunicarea sumelor pe care le paote plati insitutia de credit (Anexa 5)

n Ordonanțare de plata (Anexa 6)

n Referat privind nevirarea de către instituția de credit a sumei cuprinse în ordonanțarea de plată (Anexa 7)

Comunicarea actelor de executare se realizează prin portal, acestea având formatul unui fișier tip “.pdf”, cu un “.xml” atașat, semnat electronic, prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță.

În vederea implementării sistemului urmează să se realizeze încheierea unui protocol ori a unei convenții-cadru de către A.N.A.F. cu instituțiile de credit sau A.R.B. (Asociația Română a Băncilor), având ca obiective asistența reciprocă, desfășurarea de acțiuni comune, interconectarea proceselor operaționale aferente furnizării de servicii pentru implementarea sistemului automat prin care se realizează comunicarea actelor de executare către instituțiile de credit.

Odată cu semnarea convenției-cadru ori a protocolului, instituția de credit împreună cu A.N.A.F. va realizarea reconcilierea informațiilor existente în bazele de date proprii privind măsurile de executare silită prin poprire asupra disponibilităților bănești înființate anterior datei de intrare în vigoare a Op.A.N.A.F. nr.878/2022, inclusiv actualizarea sumelor ramase de recuperat din acestea la data concilierii.

Data de comunicare a actului de executare către instituția de credit este prima zi bancară următoare zilei încărcării actului în sistemul informatic, în timp ce ora de comunicare este ora de începere a zilei bancare. Toate aceste informații sunt stabilite pentru fiecare instituție de credit, prin protocolul ori convenția-cadru.

Actele de executare silită emise în format electronic de către organul fiscal central sunt semnate cu semnătură electronică extinsă a Ministerului Finanțelor, bazată pe un certificat calificat, ori cu semnătura electronică calificată emisă de un prestator de servicii de încredere calificat, înscris în Trusted List, în conformitate cu legislația Uniunii Europene (Regulamentul 910/2014).

Prin prezentul act de procedura fiscală se reglementează recalcularea contribuției la sănătate pentru contribuabilii care realizează venituri extra-salariale în situația în care intervine decesul contribuabilului în interiorul exercițiului fiscal pentru care este datorată contribuția.

Sunt vizați acei contribuabili care au realizat venituri salariale unde contribuția este datorată prin efectul legii prin depășirea plafonului de scutire ori acei contribuabili care s-au asigurat în sistemul public de sănătate prin opțiune.

Situațiile de deces ale contribuabilii sunt identificare de către compartimentul de specialitate din cadrul autorității fiscale prin diverse metode cum ar fi datele comunicate de către evidenta persoanelor ori prin constatări proprii.

Aceste situații vor fi identificate anual pana la data de 31 decembrie de către compartimentul de specialitate din cadrul autorității fiscale care va recalcula contribuția la sănătate în conformitate cu prezenta procedură.

În mod practic va fi redusă suma contribuției la sănătate datorată la plata, rămânând ca și obligație de plata suma proporțională cu numărul de luni trecute de la începutul exercițiului financiar și până la data decesului contribuabilului.

Decesul contribuabilului nu conduce la scutirea la plată a contribuției la sănătate.

Suma contribuției datorate la plată va fi menționată în certificatul de atestare fiscală solicitat de notarul public unde este realizată dezbaterea succesiunii.

Dacă succesiunea este acceptată de către moștenitori, atunci organul fiscal emite și comunicp decizia prevăzută la art 23 alin.(4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală iar aceștia vor prelua și obligația plății contribuției la sănătate.

Procedura arată modul în care succesorii preiau contribuția în sarcina de plată, dobândind calitate de debitori către bugetul de stat.

Acest act normativ vizează persoanele fizice înmatriculate la Registrul Comerțului care desfășoară activități independente. Perioada pe care aceste persoane desfășoară activitățile economice este considerată vechime dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

n Veniturile provenite din activitatea economică desfășurată în anul supus recunoașterii vechimi sunt cel puțin egale cu nivelul a de 12 ori salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit conform legii în anul respectiv;

n Persoana fizică este înmatriculată la Registrul Comerțului cu un singur cod C.A.E.N. de activitate ori cu codul C.A.E.N. principal de activitate pentru care se dorește recunoașterea vechimii.

Vechimea în muncă și după caz, vechimea în specialitate este considerată perioada în care persoana fizică autorizată a desfășurat activitate economică și a achitat contribuțiile, taxele și impozitele legale, nefiind luate în considerare perioadele în care aceasta nu desfășurat o activitate generatoare de venit ori a avut activitatea suspendată.

Trebuie reținut de asemenea că din punct de vedere al vechimii în câmpul muncii, în condiția plăților asigurărilor sociale exista deja o legislație în acest sens, în conformitate cu Legea pensiilor și Codul Fiscal.

Prin acest act normativ sunt modificate reglementări anterioare existente prin care anumite entități au obligația de a incasa de la cetățeni ori de la consumatori sume de bani reprezentând contravaloarea activităților care au fost prestate, a livrărilor de bunuri ori a prestărilor de servicii.

Principalele modificări sunt:

n Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.128/2022 autoritățile publice au obligația de a încasa de la cetățeni sau contribuabili prin intermediul cardurilor de credit, debit sau cele pre-plătite sau prin intermediul terminalelor POS ori cu ajutorul altor facilități moderne de încasare sumele reprezentând: tarife, contribuții, amenzi, dobânzi, penalități, impozite, taxe etc. Înaintea intrării în vigoare a Legii nr.128/2022 această obligație exista doar pentru operatorii economici de servicii de utilități publice și instituții publice. Elementele de noutate vin din introducerea acestei obligații și pentru autoritățile publice, precum și din acceptarea ca mod de plată a cardurilor pre-plătite.

n Acele persoane juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul ori cu ridicata, respectiv prestări de servicii și care au realizat anual o cifră de afaceri de peste 50.000 de euro sunt obligate să se doteze cu terminale POS ori cu alte soluții moderne prin care sa accepte carduri de debit ori de credit, plăți electronice ori carduri pre-plătite. Elementul de noutate în acest caz vine din obligația de a accepta la plată a cardurilor pre-plătite.

n În cazul în care situația de mai sus nu se realizează iar persoana juridică care desfășoară activități de comerț cu amănuntul ori cu ridicata, respectiv prestări de servicii nu a realizat anual o cifră de afaceri de peste 50.000 de euro în anul anterior dar depășește acest plafon în exercițiul curent, atunci obligația de utilizare a noilor sisteme de încasare decurge începând cu trimestrul următor celui în care a fost depășit plafonul. Cursul de schimb pentru calcularea plafonului este cursul BNR comunicat în data de 31 decembrie a anului anterior.

n În cazul în care persoană juridică care realizează activități de comerț de bunuri cu amănuntul ori cu ridicata efectuează prestări de servicii și este deja dotată cu sistem POS ori cu alte sisteme moderne de încasare, iar în doi ani consecutivi nu atinge plafonul de 50.000 de euro atunci acea persoană juridică poate renunța la această obligație.

n Operatorii economici care sunt furnizori de servicii de utilitate publică, respectiv instituțiile publice care încasează tarife, taxe impozite contribuții, amenzi ori alte sume care li se cuvin au obligația de a accepta încasarea acestor sume cu ajutorul unui sistem de plată la distanță, respectiv online. Termenul limită pentru implementarea acestor sisteme este de maxim 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 128/2022.

O.U.G. 41/2022 a reglementat sistemul RO e-Transport prin care sunt supuse declarării transporturile de bunuri cu risc fiscal.

Prezentul act normativ reglementează categoriile de produse și bunuri inclusiv codurile NC, considerate a fi cu risc fiscal care fac obiectul monitorizării prin sistemul RO e-Transport.

Categoriile vizate sunt următoarele:

1) Legume, plante, rădăcini și tuberculi;

2) Fructe comestibile, coji de citrice sau de pepeni;

3) Băuturi, lichide alcoolice și oțet;

4) Sare, sulf, pământuri și pietre, ipsos, var și ciment;

5) Îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate;

6) Încălțăminte, ghete și articole similare;

7) Fontă, fier și oțel.

În vederea stabilirii dacă un produs intra în sfera de monitorizare a sistemului RO e-transport, trebuie să i se cunoască clasificarea tarifară. În ordin sunt detaliate produsele cu menționarea clasificării tarifare. Codurile NC reprezintă poziția tarifară, subpoziția tarifară sau codul tarifar.

Obligația declarării începe cu data de 1 iulie 2022, nerespectarea acestei obligații fiind sancționată cu amenzi semnificative.

Codul UIT, emis de sistemul RO e-Transport, care are ca scop identificarea unui transport, este elementul fundamental care va fi urmărit de autorități și care trebuie să însoțească transportul bunurilor cu risc fiscal în format fizic ori electronic împreună cu documentul de transport.

Prin prevederile O.U.G. nr. 36/2022 au fost acordate proceduri de acordare a șomajului tehnic cu suportarea decontării de la bugetul fondului de șomaj pentru salariații al căror contract de muncă este suspendat de angajator din cauza conflictului armat din Ucraina ori ca urmare a aplicării sancțiunilor internaționale asupra Federației Ruse și Belarusului în condițiile diminuării activității angajatorului din România.

Aplicabilitatea ordonanței care reglementează condițiile de fond și de formă pentru decontarea șomajului tehnic la angajatorii afectați de conflictul armat din Ucraina este de până la 31 decembrie 2022.

Prin M.M.S.S. nr.705/2022 se adoptă modelele documentelor depuse de angajatori în scopul decontării șomajului tehnic de către agențiile de ocupare a forței de muncă, fiind adoptate în format tipizat următoarele documente:

• Cererea pentru decontarea șomajului tehnic (Anexa 1);

• Declarația pe propria răspundere pentru îndeplinirea condițiilor legale în vederea decontării șomajului tehnic (Anexa 2);

• Lista nominală cu persoanele ce beneficiază de șomaj tehnic (Anexa 3).

Documentele mai sus menționate sunt transmise pe cale electronică de către angajatori către agențiile de ocupare a forței de muncă.

Termenul maxim de comunicare, sub sancțiunea decăderii, este luna curentă față de indemnizația care se cuvine lunii anterioare.

Prin prevederile O.U.G. nr. 36/2022 au fost acordate proceduri de acordare a șomajului tehnic cu suportarea decontării de la bugetul fondului de șomaj pentru salariații al căror contract de muncă este suspendat de angajator din cauza conflictului armat din Ucraina ori ca urmare a aplicării sancțiunilor internaționale asupra Federației Ruse și Belarusului în condițiile diminuării activității angajatorului din România.

Aplicabilitatea ordonanței care reglementează condițiile de fond și de formă pentru decontarea șomajului tehnic la angajatorii afectați de conflictul armat din Ucraina este de până la 31 decembrie 2022.

Prin M.M.S.S. nr.705/2022 se adoptă modelele documentelor depuse de angajatori în scopul decontării șomajului tehnic de către agențiile de ocupare a forței de muncă, fiind adoptate în format tipizat următoarele documente:

• Cererea pentru decontarea șomajului tehnic (Anexa 1);

• Declarația pe propria răspundere pentru îndeplinirea condițiilor legale în vederea decontării șomajului tehnic (Anexa 2);

• Lista nominală cu persoanele ce beneficiază de șomaj tehnic (Anexa 3).

Documentele mai sus menționate sunt transmise pe cale electronică de către angajatori către agențiile de ocupare a forței de muncă.

Termenul maxim de comunicare, sub sancțiunea decăderii, este luna curentă față de indemnizația care se cuvine lunii anterioare.

Legea nr. 163/2018 a reglementat posibilitatea ca societățile să poată distribui dividende trimestrial pe baza anumitor situații financiare întocmite trimestrial.

Trebuie reținut faptul ca pentru plata dividendelor trimestriale este reținut și se plătește impozit pe dividende până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost efectuate plățile de dividende.

Conform legii, dacă prin situațiile financiare anuale se constată că dividendele plătite pe parcursului anului sunt în suma mai mare decât se cuvine în baza situațiilor financiare anuale, atunci beneficiarii dividendelor trebuie să restituie dividendele necuvenite în termen de 60 de zile.

Trebuie reținut faptul că în cazul în care apare situația mai sus menționată ca dividendele plătite către participanții la societate în baza situațiilor financiare trimestriale să fie mai mari decât cele care se cuvin în baza situațiilor financiare anuale, atunci și impozitul pe dividend plătit către bugetul de stat pentru plățile trimestriale de dividende va fi mai mare decât impozitul pe dividendele cuvenite către participanții la societate conform determinării în baza situațiilor financiare anuale.

Op.A.N.A.F. nr. 765/2022 adoptă procedura de restituire ori regularizare a impozitului pe dividend plătit în plus pentru situația mai sus menționată.

Procedura fiscală ce trebuie urmata în cazul în care un plătitor se afla în situația de restituire a impozitului pe dividende plătit în plus către bugetul de stat este următoarea:

1) Prima data va depune o declarație rectificativă privind impozitul pe dividend care a fost plătit în plus;

2) După depunerea declarației rectificative va depune la organul fiscal competent o cerere de restituire sau regularizare a impozitului pe dividend. Cererea este un formular tipizat, având o importanță deosebită în cadrul aceste proceduri fiscale care a fost adoptată prin acest act normativ.

Trebuie avute în vedere următoarele:

• Cererea de restituire ori regularizare a impozitului pe dividend poate fi depusă doar după ce beneficiarii de dividende au restituit către societate dividendele achitate în plus.

• Termenul în care cererea poate fi depusă este de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul de restituire. (cf art. 219 din Codul de procedură fiscală).

• Dacă contribuabilul înregistrează obligații fiscale restante, inclusiv amenzi datorate către bugetul de stat, atunci se efectuează mai întâi compensarea sumelor restante, iar mai apoi va fi regularizată diferența (cf. art. 167 și art. 168 din Codul de procedură fiscală).

Este necesar ca în cererea de restituire a sumelor sa fie menționat contul bancar în care contribuabilul dorește să se realizeze restituirea diferenței de impozit.

Prin acest act normativ au loc mai multe modificări punctuale în domeniul anumitor proceduri fiscale și a anumite proceduri vizând accizele din Codul Fiscal. Modificările sunt punctuale, iar în aplicarea lor este necesar sa avem în vedere și celelalte reglementări legale din aceasta sferă.

În prima instanță O.G. nr. 6/2019 a reglementat o amnistie fiscală prin care a fost posibilă anularea accesoriilor și dobânzilor de întârziere pentru plata integrala a debitului pana la o anumită scadență, iar pentru debitele principale care sunt mai mari de 1.000.000 de lei a fost permisă inclusiv o restructurare a debitului sub condiția respectării anumitor proceduri prevăzute în legislație. După acest pas au existat mai multe modificări în ceea ce privește prelungirea și prorogarea anumitor termene de aplicare.

Legea nr.112/2022 prorogă termenul de depunere a notificării pentru aplicarea O.G./2022 până la data de 31 decembrie 2022.

În perioada stării de urgență au fost acordate cu titlu de împrumut către contribuabilii care au întrunit criteriile de eligibilitate anumite sume care au provenit din privatizarea anumitor entități de stat. Prin prevederile Legii nr.112/2022 estre introdusă o derogare de la codul fiscal prin introducerea posibilității ca acele împrumuturi sa fie convertite în acțiuni la acei debitori la care statul este acționar integral sau majoritar, sub condiția respectării legislației în domeniul ajutorului de stat.

De asemenea se reafirma ca sunt mici producători care au anumite drepturi suplimentare acei producători de vin cu o capacitate mai mica de 1000 de hl ori acei producători de produse intermediare cu o capacitate mai mică de 250 de hl, raportat la producția anului anterior.

Anterior acestei modificări normative perioada de analiză era de “12 luni consecutive de funcționare”. Pentru acei operatori care sunt nou înființați estimarea producției se va face pentru o perioada de 12 luni consecutive.

În cazul micilor distilerii va fi aplicată o acciza redusa la în limita cantității maxime anuale de 10 hl de alcool pur. Condiția impusa pentru a se beneficia de aceasta facilitate este ca aceste distilerii sa fie independente și să nu producă sub licența altor distilerii.

Scopul acestui act normativ este de a garanta fiecărui navigator dreptul la un loc de muncă sigur și lipsit de pericole, care să respecte normele de siguranță, dreptul al condiții echitabile de încadrare în muncă, la condiții de muncă și viață decente la bordul navelor și la protecția sănătății, asistență medicală, măsuri sociale precum și alte forme de protecție socială, în conformitate cu legislația internațională în domeniul maritim.

Ordonanța nu se aplică personalului aflat la bordul navelor militare ori a navelor militare auxiliare, a navelor de pescuit sau care desfășoară activități similare, a navelor de construcție tradițională (cum ar fi joncile sau ambarcațiunile mici cu pânze), a iahturilor care nu desfășoară activități comerciale, navelor care navighează în apele interioare navigabile ale României, navelor care navighează în zonele din România în care se aplica regulamentele portuare, navelor care navighează în limita a 20 de mile marine distanta fata de țărmul romanesc și a unităților mobile de foraj marin.

Este interzisă folosirea, angajarea ori munca la bordul unei nave a persoanelor cu o vârstă sub 16 ani.

Este interzisă munca de noapte a navigatorilor mai tineri de 18 ani.

Este de asemenea interzisă folosirea, angajarea sau munca navigatorilor cu vârstă mai mică de 18 ani atunci când sănătatea ori securitatea sunt susceptibile a fi compromise, cum ar fi: munca la cald sau lucrul cu foc încins, munca în afara bordului navei, munca în calitate de bucătar și curățarea aparatelor de bucătărie, ridicarea deplasarea sau transportul încărcăturii ori a obiectelor grele, munca în interiorul boilerelor, tancurilor si coferdamurilor, expunerea la zgomote sau vibrații cu efect nociv, manipularea unor instalații de ridicat ori a altor echipamente sau utilaje cu motor ori comunicarea prin semnale cu operatorii de echipamente de acest gen, manipularea cablurilor de amaraj ori de remorcare ori a echipamentelor de ancorare, legarea/dezlegarea navei, munca la înălțime sau pe punte în condiții de vreme rea, întreținerea echipamentului electric, expunerea la materiale potențial dăunătoare ori agenți fizici nocivi precum substanțele periculoase sau toxice și radiațiile ionizate și manipularea sau controlul asupra bărcilor navei.

Nici un navigator nu poate lucra la bordul unei nave dacă nu posedă un certificat medical.

Conform A.N.R. (Autoritatea Navală Română) este necesar ca înainte de a fi începută munca pe o navă fiecare navigator să posede un certificat medical valabil prin care să se ateste ca acesta este apt pentru îndeplinirea atribuțiilor care îi revin prevăzute de cadrul muncii în larg.

Emiterea certificatului medical se face în baza rezultatului examinărilor specifice, efectuate de medici/examinatori în cadrul unităților specializate medicale și psihologice, publice ori private, agreate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Este necesar ca navigatorii sa fie absolvenți ai unui curs de pregătire obligatorie în materie de siguranță maritimă la bordul navelor. Înainte de începerea muncii la bordul navei este necesar ca toți navigatorii să urmeze instruirea de familiarizare cu nava, în conformitate cu atribuțiile acestora.

Navigatorii de cetățenie română care muncesc la bordul navelor care arborează pavilion român sau străin trebuie sa dețină un contract de munca al navigatorilor semnat de navigator, de armator și de un reprezentant al armatorului, prin care sunt garantate condițiile decente de muncă și de viață la bordul navei conform prevederilor Ordonanței de urgență nr. 50/2022.

Elementele minime pe care trebuie să le conțină contractul de muncă al navigatorului de cetățenie română, indiferent de pavilion sunt următoarele:

• Numele complet al navigatorului;

• Data nașterii sau vârsta, precum și locul nașterii;

• Numele și adresa armatorului;

• Locul și data când intra în vigoare contractul de munca;

• Funcția/poziția pe care este angajat navigatorul;

• Salariul navigatorului ori după caz formula utilizată pentru calcularea acestuia;

• Cuantumul concediului anual plătit ori după caz formula utilizată pentru calculul acestuia;

• Termenul contractului și condițiile încetării acestuia;

• Beneficiile în materie de sănătate și protecție socială care trebuie asigurate navigatorului de către armator;

• Dreptul navigatorului de a fi repatriat.

Armatorii navelor care arborează pavilion român trebuie să ia măsuri pentru ca plata salariilor navigatorilor să fie efectuate într-un interval care să nu depășească o lună de la data stabilita pentru plata salariului. Navigatorii trebuie să primească un extras lunar cu totalul sumelor datorate și vărsate. Navigatorii au de asemenea dreptul de a trimite în mod regulat o parte din remunerație sau remunerația integrală familiilor ori persoanelor pe care le au în întreținere sau care au dreptul la aceasta, cu realizarea viramentelor în timp util și în mod direct persoanei sau persoanelor desemnate de navigator.

Norma timpului de lucru pentru un navigator este prevăzută în contactul colectiv de munca și nu poate fi mai mare de 8 ore pe zi, cu două zile de odihna săptămânal și odihna în zilele de sărbătoare.

Durata maximă legală a timpului de muncă nu trebuie să depășească 14 ore în orice perioada de 24 de ore ori 72 de ore în orice perioada de șapte zile.

Timpul legal de odihnă nu poate fi mai mic de 10 ore în orice perioadă de 24 de ore ori de 77 de ore în orice perioadă de șapte zile.

Armatorii navelor care arborează pavilion român au obligația de a se asigura ca pe navele lor sunt furnizate hrană și apă potabilă de calitate corespunzătoare, cu o valoare nutrițională și cantitate care să corespundă nevoilor persoanelor aflate la bord, cu luarea în considerație a apartenentelor culturale și religioase ale acestora.

Armatorii navelor care arbitrează pavilion român sunt obligați să se asigure ca la bordul navelor lor sunt luate măsurile necesare în vederea protecției sănătății și a îngrijirii medicale a navigatorilor, aceste măsuri incluzând asistență stomatologică de bază.

Costurile generate de boală, accident ori deces survenit în timp ce navigatorii își desfășoară activitatea în baza unui contract de munca sunt suportate de către armatorii navelor care arborează pavilion român. O garanție financiară este încheiată în acest sens.

Un navigator este pe deplin îndreptățit sa solicite încetarea contractului de munca fără preaviz și fără penalități, atunci când survine moartea sau boala grava a soției/soțului, copilului sau a unui părinte sau dacă nava pe care se află navigatorul îmbarcat este pe cale de a naviga într-o zona de război, asa cum este definită în asigurarea navei, și în care navigatorul nu consimte să meargă.

Promovarea creării facilităților de bunăstare și servicii sociale în porturile românești revine în sarcina Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și a instituțiilor din subordine care acționează în consultare cu organizațiile de profil ale navigatorilor și armatorilor.

La momentul intrării în vigoare a ordonanței de urgență nr.50/2022 se abrogă H.G. nr.83/2003, Ordinul ministrului transportului și infrastructurii nr. 247/2010, precum și art 4 lit. j) și art .41 din anexa nr. 2 la H.G. nr.476/2003.

Prin acest act normativ se reglementează implementarea și operaționalizarea, pin interconectare cu cu sistemele actuale deținute de Ministerul Finanțelor (RO e-Factura și Trafic control) a sistemului RO e-Transport care este un sistem electronic pentru monitorizarea transporturilor rutiere care au un risc fiscal ridicat. Scopul acestui sistem este de a crește gradul de colectare a impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat precum și de prevenire și combatere a comerțului ilicit de bunuri. Utilizarea acestui sistem are caracter obligatoriu.

Prin Sistemul RO e-Transport transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat va fi declarat și înregistrat în acest sistem care va genera un cod UIT. Codul generat va fi elementul principal pentru urmărirea de către autorități a transportului și este obligatoriu ca acesta să însoțească transportul bunurilor cu risc fiscal, fie în format fizic fie în format electronic, alături de documentul care însoțește transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat.

Categoriile de operatori economici care sunt obligate sa declare în sistemul RO e-Transport sunt următoarele:

• În cazul livrărilor pe teritoriul României de bunuri cu risc fiscal obligația de declarare revine furnizorului din România;

• Pentru achizițiile intracomunitare de bunuri cu risc fiscal obligația de declarare revine beneficiarului din România care a efectuat achiziția intracomunitară;

• În cazul importurilor ori a exporturilor obligația de declarare revine importatorului, respectiv exportatorului;

• Dacă există transporturi intracomunitare de bunuri aflate în tranzit cu încărcare, descărcare ori depozitare pentru formarea unui nou transport, în acest caz obligația de declarare revine depozitarului în incinta căruia se efectuează respectiva operațiune de descărcare ori depozitare.

Utilizatorii sistemului RO e-Transport pot solicita obținerea codului UIT cu maxim 3 zile calendaristice înainte de data declarată pentru începerea transportului,dar pana la prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv punerea efectiva în mișcare a vehiculului.

Codul UIT este înscris obligatoriu pe documentul de transport, lizibil și fără ștersături sau adăugiri.

Valabilitatea codului UIT este de 5 zile calendaristice de la data de începere a transportului.

În cazul în care există un transport de bunuri cu risc fiscal risc fiscal ridicat, precum și alte bunuri care sunt considerate cu risc fiscal, atunci toate bunurile transportate vor fi declarare în sistemul RO e-Transport.

Art.13 din O.U.G. nr. 41/2022 prevede mai multe contravenții privind nerespectarea prevederilor acestei legi cu amenzi de la 10.000 la 50.000 ron în cazul persoanelor fizice și cu amenzi de la 20.000 la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum și confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.

În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul oficial a O.U.G. nr. 41/2022 printr-un ordin al președintelui A.N.A.F. vor fi stabilite bunurile cu risc fiscal ridicat al căror transport trebuie monitorizat prin sistemul RO e-Transport.

Prin O.U.G. nr. 41/2022 nu se aduc modificări la legislația privind protecția datelor cu caracter personal. Legiuitorul a prevăzut ca acele date cu caracter personal provenite din utilizarea sistemului RO e-Transport să fie folosite în scopul respectivei ordonanțe, persoanele cu atribuții din autoritatea fiscală care au acces la aceste date fiind obligate să păstreze secretul fiscal.

Prin prevederile O.U.G. nr. 36/20202 se reglementează situația salariaților care își desfășoară activitatea în cadrul unor operatori economici a căror activitate este afectată de sancțiunile date ori de întreruperea unor tranzacții comerciale din cauza conflictului armat din Ucraina.

Este astfel instituita posibilitatea ca acești salariați să beneficieze de o indemnizație de șomaj tehnic suportată din bugetul asigurărilor de șomaj în intervalul 7 aprilie 2022 - 31 decembrie 2022.

Procedura prin care este acordat șomajul tehnic este similară indemnizației de șomaj tehnic care se acordă în perioada în care contractul de muncă al salariatului este suspendat la inițiativa angajatorului din cauze economice în conformitate cu prevederile art.52 alin (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii.

Valoarea brută a indemnizației este în procent de 75% din salariul de bază brut al salariatului, fără a se depăși pragul de 75% din salariul mediu brut reglementat de legea asigurărilor sociale pentru anul 2022.

Categoriile de salariați care pot beneficia de indemnizație sunt următoarele:

Ø Salariații angajatorilor care au tranzacții comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federația Rusă sau Belarus ale căror activități economice sunt afectate de conflictul armat, cu condiția de a se înregistra o diminuare a încasărilor în procent de 20% raportate la încasările lunii ianuarie 20022 ori comparativ cu aceeași lună din anul 2021.

Ø Salariații angajatorilor care sunt supuși unor sancțiuni internaționale pentru care fondurile ori resursele economice sunt blocate prin ordin al președintelui A.N.A.F.

Indemnizația este acordată proporțional cu numărul de zile pentru care activitatea este redusă ori suspendată. Indemnizația este supusă impozitului pe venitul din salarii și asigurărilor sociale obligatorii (C.A.S. și C.A.S.S.) , nefiind datorată contribuție asiguratorie pentru muncă.

În cazul în care angajatorii își desfășoară activitatea în acele domenii unde sunt acordate facilități fiscale pentru salariați (cum ar fi construcțiile, domeniul cercetării, dezvoltarea de programe software etc:) pentru indemnizația de șomaj tehnic reglementată prin prezenta ordonanță nu se vor acorda facilități fiscale.

Din punct de vedere procedural în vederea acordării sumelor de bani aferente indemnizației angajatorii interesați trebuie să depună prin posta electronica la agențiile pentru ocuparea forței de muncă mai multe documente și anume:

• Cerere de solicitare a indemnizației;

• Declarație pe propria răspundere;

• O lista cu salariații care beneficiază de indemnizație.

Modelul tipizat al documentelor urmează a fi aprobat prin ordin de ministru în termen de 10 zile de la prezenta ordonanță.

Solicitările pentru decontarea indemnizației se depun în luna curentă pentru indemnizația aferenta lunii anterioare. Termenul de decontare a indemnizației din bugetul pentru șomaj este de maxim 15 zile de la depunerea documentelor necesare al agenției de ocupare a forței de muncă. Indemnizația se plătește de către angajatori către salariați în termen de 3 zile lucrătoare de la încasare.

Observații:

• În cazul în care un care un salariat are mai multe contracte de muncă în derulare, cel puțin unul fiind activ, atunci nu beneficiază de indemnizație;

• În cazul în care un salariat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă și toate sunt suspendate atunci are dreptul la indemnizație la angajatorul cu salariul cel mai mare;

• Pe durata acordării acestei indemnizații se beneficiază de drepturile aferente concediilor medicale, iar perioada reprezinta stagiul pentru șomaj;

• Perioada de acordare pentru aceste indemnizații va fi luata în considerare la analizarea stagiului pentru concediul pentru creșterea copilului;

• În aceeași perioada din lună pentru salariați diferiți angajatorul poate solicita atât șomaj tehnic asa cum este el reglementat de O.U.G. 36/2022 cât și reducerea timpului de lucru în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 132/2020;

• Același salariat, în perioade diferite din lună, are dreptul atât la o indemnizație pentru reducerea timpului de lucru (cf. O.U.G. 132/2020) cât și la indemnizația prevăzută de O.U.G. 36/2022;

• Indemnizația nu se acorda salariaților care au ca angajatori instituții și autorități publice

• Indemnizația nu se acordă angajatorilor aflați în faliment, dizolvare ori lichidare sau care au activitatea suspendată ori asupra cărora sunt impuse restricții pentru alte motive în afara celor din O.U.G. 36/2022

Legea 72/2022 vine cu doua modificari:

1. plafoneaza diurnele pentru personalul incadrat cu contract de munca;

2. anuleaza majorarile si penalitatile aplicate in urma unui control, de la 1 iulie 2015 si pana pe 2 aprilie 2022, cu drept de returnare a banilor

Noul plafon:

• Se impoziteaza tot ce este peste de 2,5 ori nivelul stabilit, in limita a 3 salarii de baza (sau 3 remuneratii in cazul administratorilor/managerilor)

Se compara diurna conform legii (2.5x) cu diurna cu 3 salarii conform salariului de baza - si se acorda cea care este mai mica dintre ele.