Acte normative cu incidență în materie fiscală

H.G. nr. 355/2023 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin HG nr. 479/2003 (Monitorul Oficial nr. 344/ 24.04.2023)

__________

Prin acest act normativ au fost modificate Normele metodologice pentru aplicarea OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin HG nr. 479/2003. Se actualizează cadrul normativ privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în vederea corelării prevederilor legislației secundare cu cele privind legislația primară.

Noul act normativ stabilește reglementarea următoarelor aspecte:

• configurația, precum și caracteristicile tehnice și funcționale ale aparatelor de marcat electronice fiscale dedicate echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale care funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, în vederea testării și avizării acestora de către ICI București;

• funcțiile interzise specifice pentru aceste dispozitive;

• posibilitatea ca aparatele de marcat să fie alimentate cu energie electrică de joasă tensiune, direct din automatele comerciale;

• situațiile noi în care aceste aparate de marcat se blochează automat.

Au fost definite echipamentele nesupravegheate ca fiind dispozitive de tipul automatelor comerciale prin intermediul cărora se comercializează cu amănuntul produse alimentare și/sau nealimentare ori se prestează servicii direct către populație.

În vederea aplicării unitare, la nivelul unităților teritoriale ale ANAF, a dispozițiilor care permit organului fiscal să solicite la fiscalizarea unui aparat de marcat electronic fiscal și alte documente, în afara celor expres prevăzute la nivelul HG nr. 479/2003, se precizează faptul că documentele care pot fi solicitate se stabilesc prin ordin al președintelui ANAF. La data intrării în vigoare a acestei hotărâri se vor abroga prevederile legale referitoare la procedura de avizare tehnică, precum și cea de atribuire a numărului de ordine din Registrul de evidență a aparatelor de marcat electronice fiscale întrucât acestea vizează aparatele de marcat vechi cu rolă jurnal, semnarea și ștampilarea, de către emitent, a bonurilor fiscale emise de casele de schimb valutar etc.

Ordinul ministrului finanțelor nr. 1307/2023 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 158/2015 privind aprobarea modelului autorizaţiei de distribuţie a aparatelor de marcat electronice fiscale (Monitorul Oficial nr. 336 din 21 aprilie 2023)

__________

Acest act normativ reglementează emiterea și în format electronic a autorizației de distribuție a aparatelor de marcat electronice fiscale. Astfel, anexei la OMFP nr. 158/2015 i-au fost aduse următoarele modificări:

• a fost eliminată cerința aplicării ștampilei pe autorizație, aceasta putând fi semnată și cu semnătură electronică calificată;

• a fost înlocuită sintagma „societate comercială” cu termenul „societate”, conform prevederilor art. 794 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Legea nr. 105 din 13 aprilie 2023 privind reglementarea modalităţii de raportare a stocurilor la produsele agricole şi alimentare (Monitorul Oficial nr. 321 din 18 aprilie 2023)

__________

CINE

Operatori economici din sectorul agroalimentar:

• producătorii agricoli

• depozitarii

• procesatorii la nivel naţional

• comercianţii // cu urmatoarele exceptii:

  • comercianţi care deţin structuri de vânzare cu suprafaţă de vânzare de până la 400 mp inclusiv, fără spaţiile destinate depozitării, păstrării şi producţiei mărfurilor, birourilor şi anexelor

  • comercianţi ambulanţi

  • comercianţi care desfăşoară activităţi de servicii de alimentaţie publică

  • comercianţi care desfăşoară activităţi de comercializare în zone publice

CE

Produsele agricole şi alimentare pentru care operatorii economici din sectorul agroalimentar au obligaţia furnizării de date statistice de evidenţă a stocurilor:

1.  legume-fructe;

2.  cereale şi produse pe bază de cereale;

3.  seminţe de oleaginoase şi produse pe bază de oleaginoase;

4.  leguminoase furajere;

5.  seminţe certificate: cereale, orez, oleaginoase şi proteaginoase;

6.  carne şi produse din carne, conserve din carne şi mixte;

7.  lapte şi produse din lapte;

8.  produse de morărit şi panificaţie;

9.  produse prelucrate, procesate, conservate din legume-fructe;

10.  grăsimi şi uleiuri;

11.  apă, inclusiv apă minerală naturală, apă de izvor şi toate celelalte ape îmbuteliate sau ambalate;

12.  orez;

13.  plante aromatice, sare şi condimente;

14.  ceaiuri;

15.  zahăr;

16.  miere;

17.  drojdie.

CAND

În vederea asigurării trasabilităţii produselor agricole şi alimentare pe piaţă, operatorii economici din sectorul agroalimentar au obligaţia furnizării de date statistice de evidenţă a stocurilor de produse agricole şi alimentare, o singură dată pe lună, până în data de 15 a lunii pentru luna precedentă, către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

CUM 

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale dezvoltă un sistem informatic de colectare a datelor statistice raportate de operatorii economici din sectorul agroalimentar

CAT

Nerespectarea obligatiei de raportare constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei

Legea nr. 93/2023 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (Monitorul Oficial nr. 320 din 18 aprilie 2023) #compensare

__________

Prin Legea nr.93/2023 a fost modificat Codul de procedură fiscală. Aceasta lege vine în sprijinul contribuabililor care au de încasat sume de la primării, în baza unor hotărâri judecătorești definitive, dar care în același timp au de plătit obligații față de bugetul de stat, în sensul că aceste sume de plată pot fi stinse din creanțele față de bugetele locale. Anterior acestei legi contribuabilul beneficiar al unor astfel de hotărâri ale instanțelor de judecată, pentru recuperarea sumelor de la bugetul local, avea posibilitatea de a demara o acțiune de executare silită asupra primăriei respective, prin intermediul unui executor judecătoresc.Acest lucru însemna timp de așteptare mare, presupunand de asemenea și o incertitudine în cee ace privește recuperărea.

Anterior intrarii în vigoare a Legii nr. 93/2023 la data de 21 aprilie 2023, Codul de procedură fiscală prevedea că procedura de compensare se aplică doar în situația în care creanțele sunt administrate de către aceeași autoritate publică: „Prin compensare se sting creanțele statului sau unităților administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanțele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurența celei mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât și pe cea de debitor, cu condiția că respectivele creanțe să fie administrate de aceeași autoritate publică, inclusiv unitățile subordonate acesteia”.

Noul act normativ oferă posibilitatea compensării respectivelor creanțe, cu condiția ca acestea să fie certe, lichide și exigibile. Noutatea adusă de actul normativ constă în faptul că este posibilă această stingere de creanțe reciproce indiferent dacă obligațiile, respectiv, creanțele supuse stingerii sunt administrate sau nu de către aceeași autoritate publică.

Noile prevederi care sunt instituite prin Legea nr. 93/2023 se aplică și creanțelor care au fost stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și nestinse, până la data de 21 aprilie 2023.

Legea nr. 88/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial 310 din 12 aprilie 2023) #ngo #ong

__________

Acest act normativ care are ca obiect de reglementare acordarea unei scutiri indirecte de TVA pentru organizațiile non-profit care realizează activități de construire, modernizare, reabilitare de spitale și dotarea acestora cu echipamente, articole și dispozitive medicale.

Conform noii legi, vor fi scutite de taxă următoarele:

a) serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unități spitalicești din rețeaua publică de stat, precum și serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unități spitalicești prestate către entități non-profit înscrise în Registrul public organizat de ANAF în baza prevederilor art. 25 alin. (41), dacă acestea sunt destinate unităților spitalicești deținute și exploatate de entitatea non-profit sau celor din rețeaua publică de stat, după caz;

b) livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii și echipamente de protecție, materiale și consumabile de uz sanitar, destinate în mod normal utilizării în domeniul îngrijirilor de sănătate sau pentru utilizarea de către persoanele cu handicap, bunuri esențiale pentru compensarea și depășirea handicapurilor, altele decât cele prevăzute la lit. c) și d), precum și adaptarea, repararea, închirierea și leasingul unor astfel de bunuri, efectuate către unități spitalicești din rețeaua publică de stat, precum și cele efectuate către entități non-profit înscrise în Registrul public organizat de ANAF în baza art. 25 alin. (41), dacă acestea sunt destinate unităților spitalicești deținute și exploatate de entitatea non-profit sau celor din rețeaua publică de stat, după caz;

c) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare scutite de taxă conform art. 292 alin. (1) lit. b); d) livrarea de produse ortopedice.

Scutirea de TVA pentru livrările de bunuri și prestările de servicii menționate mai sus se aplică:

a) direct, prin facturare fără TVA de către furnizorii de bunuri/prestatorii de servicii dacă beneficiarul livrării/prestării este unitatea spitalicească din rețeaua publică de stat sau, după caz, instituția/autoritatea publică centrală sau locală, care asigură finanțarea acesteia, potrivit legii;

b) prin restituirea TVA aferentă achizițiilor de bunuri sau servicii efectuate de entitățile non-profit, potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor publice.

Prevederile noii legi intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial, adică începând cu data de 12 iunie 2023.

Ordinul ministrului finanțelor nr. 1287/2023 privind transmiterea situațiilor financiare trimestriale și anuale, precum și a unor raportări financiare lunare centralizate întocmite de instituțiile publice începând cu anul 2023 și pentru modificarea și completarea unor ordine ale ministrului finanţelor publice în domeniul contabilităţii instituţiilor publice (Monitorul Oficial nr. 304 din 11 aprilie 2023)

__________

Situaţiile financiare trimestriale centralizate, întocmite de către instituţiile publice pentru trimestrele I – III ale anului 2023, nu se mai transmit pe suport hârtie la Ministerul Finanţelor şi la unităţile subordonate.

Ordinul nr. 1287/2023 prevede că situaţiile se transmit în formatul electronic generat de programul informatic pus la dispoziţie de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), precum şi scanate prin e-mail, la termenele stabilite de reglementările contabile în vigoare, semnate de către persoanele cu atribuţii în acest sens, însoţite de o adresă de înaintare.

Documentele transmise la MFP şi la unităţile subordonate se semnează fie olograf, fie cu semnătură electronică calificată.

Potrivit legislației, răspunderea privind transmiterea situaţiilor financiare trimestriale centralizate la Ministerul Finanţelor sau la unităţile subordonate revine ordonatorilor de credite ai instituţiilor publice.

Termenele de transmitere la MFP către Direcția generală de contabilitate publică a situțiilor financiare trimestriale și anuale și centralizate sunt cele prevăzute de reglementările în vigoare.

Ordonanța de Urgență nr. 20/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale (Monitorul Oficial nr. 290 din 6 Aprilie 2023)

__________

Prin acest act normativ procedurile referitoare la eșalonarea clasică și eșalonarea simplificată au fost modificate semnificativ în felul următor:

I. Principalele modificări ale Codul de procedură fiscală

1. Modificări privind eșalonarea clasică (maximum 5 ani)

1.1. Organul fiscal central acordă la cererea debitorilor eșalonări la plată pe o perioadă de cel mult 5 ani, dacă sunt îndeplinite condițiile de acordare a acestora. Pentru debitorii care nu au în proprietate bunuri în vederea constituirii de garanții în cuantumul prevăzut și nici nu pot constitui niciun fel de garanție sau dacă cuantumul garanțiilor constituite este mai mic de 50% față de cuantumul obligațiilor fiscale restante ce fac obiectul înlesnirilor la plată, eșalonarea se acordă pe cel mult 6 luni.

Conform vechii prevederi termenul maxim de 6 luni se aplica numai pentru debitorii care nu pot constitui niciun fel de garanție.

Reținem și faptul că în termenul de 6 luni intră și persoanele ale căror garanții sunt mai mici de 50% față de cuantumul obligațiilor fiscale.

1.2. Eșalonarea la plată se acordă și pentru obligațiile fiscale/bugetare care reprezintă fonduri europene sau fonduri publice naționale aferente fondurilor europene.

1.3 Eșalonarea la plata NU se mai acordă pentru ACCIZE.

1.4. Se vor constitui garanții și pentru obligațiile fiscale eșalonate la plată, precum și cele care fac obiectul amânării la plată de până la 5.000 lei în cazul persoanelor fizice, 10.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate juridică, respectiv, 20.000 lei în cazul persoanelor juridice.

1.5. Contribuabilul poate depune o singură cerere de modificare a deciziei de eșalonare la plată într-un an calendaristic sau, după caz, fracție de an calendaristic.

Anterior intrării în vigoare a OUG nr. 20/2023 puteau fi depuse două cereri de modificare.

1.6 . S-a abrogat prevederea conform căreia, în cazul debitorilor care nu dețin bunuri în proprietate, dobânzile se datorează, se calculează și se comunică pentru obligațiile fiscale principale eșalonate la plată, după finalizarea eșalonării la plată sau, după caz, la data pierderii valabilității eșalonării la plată.

1.7. Debitorul poate solicita organului fiscal competent menținerea unei eșalonări a cărei valabilitate a fost pierdută din cauza nerespectării anumitor condiții, o singură dată într-un an calendaristic.

Anterior intrării în vigoare OUG nr. 20/2023 puteau fi depuse două cereri de menținere a eșalonării.

2. Modificări privind eșalonarea în formă simplificată (maximum 12 luni)

2.1. Eșalonarea la plată se acordă și pentru obligațiile fiscale/bugetare care reprezintă fonduri europene sau fonduri publice naționale aferente fondurilor europene.

2.2. Eșalonarea la plată în formă simplificată NU se mai acordă pentru ACCIZE.

2.3. Eșalonarea la plată în formă simplificată NU se mai acordă pentru impozitele și contribuțiile sociale obligatorii cu reținere la sursă sau reținute prin stopaj la sursă.

2.4. Eșalonarea la plată în formă simplificată NU se mai acordă pentru taxele aferente activităților din domeniul jocurilor de noroc.

2.5. Debitorul poate depune o singură cerere de modificare a deciziei de eșalonare la plată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată.

Anterior intrării în vigoare a OUG nr. 20/2023 puteau fi depuse două cereri de modificare.

2.6. Pe perioada pentru care au fost acordate eșalonări la plată pentru obligațiile fiscale eșalonate la plată, se datorează și se calculează dobânzi. Nivelul dobânzii este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, cu excepția eșalonărilor acordate pentru obligațiile fiscale rezultate din titlurile de creanță emise de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, pentru care dobânzile se calculează cf. prevederilor OUG nr. 66/2011.

Anterior intrării în vigoare a OUG nr. 20/2023, nivelul dobânzii pe perioada eșalonării a fost de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere. Se observă astfel o dublare a dobânzii.

2.7. Debitorul poate solicita organului fiscal menținerea unei eșalonări a cărei valabilitate a fost pierdută din cauza nerespectării anumitor condiții, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată.

Anterior intrării în vigoare a OUG nr. 20/2023, puteau fi depuse două cereri de menținere a eșalonării.

2.8. Debitorii care la data depunerii cererii de eșalonare la plată în formă simplificată au în derulare eșalonări la plată în forma clasică (pe maximum 5 ani) nu mai pot beneficia de eșalonare la plată în formă simplificată.

II. Principalele modificări aduse OG nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale

1. Debitorul poate depune o singură cerere de modificare a deciziei de înlesnire la plată într-un an calendaristic sau, după caz, într-o fracțiune de an calendaristic.

Anterior intrării în vigoare a OUG nr. 20/2023, puteau fi depuse două cereri de modificare a deciziei de înlesnire la plată.

2. Debitorul poate solicita organului fiscal competent menținerea unei înlesniri la plată a cărei valabilitate a fost pierdută din cauza nerespectării anumitor condiții, o singură dată într-un an calendaristic sau într-o fracțiune de an calendaristic, dacă depune o cerere în acest scop înainte de stingerea tuturor obligațiilor bugetare care au făcut obiectul înlesnirii la plată.

Anterior intrării în vigoare a OUG nr. 20/2023, puteau fi depuse două cereri de menținere a înlesnirii la plată.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 420/2023 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului „Notificare de conformare emisă de organul de inspecție fiscală”, a procedurii de notificare și a periodicității de emitere, precum și pentru modificarea anexei nr. 1.a la Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3711/2015 privind modelul și conținutul formularelor și documentelor utilizate în activitatea de inspecție fiscală (Monitorul Oficial nr. 291 din 6 Aprilie 2023)

__________

Prin  acest act normativ a fost introdus formularul „Notificare de conformare emisă de organul de inspecție fiscală” care are ca scop punerea în aplicare a prevederilor art.121^1 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 121^1 din din Legea nr.207/2015, pentru contribuabilii/platitorii prezumtivi a fi selectati pentru efectuarea inspectiei fiscale, organul de inspecție fiscala transmite acestora, în scris, o notificare de conformare cu privire la riscurile fiscale identificate în scopul reanalizării de către aceștia a situației fiscale și, după caz, de a depune ori de a corecta declarațiile fiscale.

Prin notificare se comunică contribuabilului/plătitorului că într-un termen de 30 de zile de la data comunicării notificării acesta are posibilitatea de a depune ori de a corecta declarațiile fiscale. Până la expirarea acestui termen, organul de inspecție fiscală nu va întreprinde nici o acțiune în vederea selectării pentru efectuarea inspecției fiscale.

Depunerea sau corectarea declarațiilor fiscale de către contribuabil/plătitor nu impiedică selectarea pentru realizarea inspecției fiscale.

Contribuabilii/platitorii care au un risc fiscal ridicat și care nu au remediat riscurile fiscale pentru care au fost notificați sunt supuși în mod obligatoriu unei inspectii fiscale sau unei verificari documentare.

Prin prevederile OPANAF nr. 420/2023 a fost modificat si formularul „Aviz de inspecție fiscală”, care a fost aprobat prin OPANAF nr. 3.711/2015, fiind introdusă prevederea potrivit căreia contribuabilul poate depune sau corecta declarațiile de impunere aferente perioadelor și creanțelor fiscale ce vor face obiectul inspecției fiscale, până la data începerii inspecției fiscale.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 417/2023 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 675/2018 privind aprobarea metodelor indirecte de stabilire a veniturilor și a procedurii de aplicare a acestora (Monitorul Oficial nr. 292 din 7 Aprilie 2023)

__________

Pentru persoanle fizice identificate cu risc fiscal, organul compentent cu efectuarea verificării situației fiscale personale transmite acestora în scris o notificare de conformare în ceea ce privește riscurile fiscal identificate, acest lucru având ca scop reanalizarea de către acestea a situației fiscale și după cum este cazul, de a depune ori de a corecta declarațiile fiscale.

Prin notificare se comunică persoanei fizice că într-un termen de 30 de zile de la data realizării comunicarii notificării aceasta are posibilitatea de a depune ori de a corecta declarația fiscală.

Depunerea ori corectarea declarației fiscale de către persoana fizică nu împiedică selectarea pentru verificarea situației fiscale personale. Persoanele fizice cu risc fiscal ridicat care nu au remediat riscurile fiscal pentru care au fost veriFicate vor fi supuse in mod obligatoriu unei verificari a situației fiscale personale sau a unei verificări documentare.

Prin Ordinul nr. 417/2023 au fost aprobate: modelul de conformare, periodiciatatea emiterii notificarilor, precum și procedura de notificare.

A fost introdusă o nouă secţiune – „Notificarea de conformare” a persoanelor fizice, care este efectuată de către organul fiscal competent, înaintea selectării pentru verificarea situaţiei fiscale personale şi care se comunică persoanei fizice în conformitate cu dispoziţiile art. 47 din Codul de procedură fiscală.

Fac obiectul notificării de conformare:

a) persoanele fizice din lista persoanelor fizice propuse pentru efectuarea verificării situaţiei fiscale personale conform art. 11 litera b);

b) persoanele fizice pentru care în cadrul analizelor de risc efectuate în cazurile prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) se stabileşte un risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile conform art. 138 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură fiscală, propuse pentru efectuarea verificării situaţiei fiscale personale.

Fac excepţie de la notificarea de conformare:

a) persoanele fizice propuse pentru efectuarea verificării situaţiei fiscale personale, ca urmare a derulării unor programe/proiecte de creştere a conformării fiscale în cadrul cărora acestea au fost notificate cu privire la riscul de neconformare la declararea veniturilor impozabile şi la posibilitatea reanalizării situaţiei fiscale şi, după caz, a depunerii sau corectării declaraţiilor fiscale;

b) persoanele fizice care fac obiectul unei verificări a situaţiei fiscale personale şi pentru care s-a dispus extinderea verificării la perioade fiscale, altele decât cele cuprinse în avizul de verificare iniţial;

c) persoanele fizice care fac obiectul refacerii verificării situaţiei fiscale personale ca urmare a unei decizii de soluţionare a contestaţiei;

d) persoanele fizice care au făcut obiectul unei verificări documentare realizate de organele fiscale competente să exercite verificarea situaţiei fiscale personale, în situaţia în care, în temeiul art. 149 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, în vederea respectării prevederilor legale, se dispune măsura de declanşare a unei verificări a situaţiei fiscale personale.

În cadrul activităţii de notificare de conformare, organul fiscal efectuează următoarele activităţi:

a) transmite notificările de conformare către persoanele fizice propuse pentru efectuarea verificării situaţiei fiscale personale;

b) valorifică în cadrul analizei de risc informaţiile din declaraţiile fiscale depuse sau corectate, ca urmare a notificării de conformare, şi reevaluează riscurile de neconformare la declararea veniturilor impozabile;

c) pentru situaţia de la art. 113 alin. (1) lit. a), actualizează lista persoanelor fizice propuse pentru efectuarea verificării situaţiei fiscale personale.

Periodicitatea emiterii notificării poate fi anuală, trimestrială ori la momentul identificării persoanelor fizice cu risc fiscal.

Ordonanța de Urgență nr. 21/2023 privind Statutul lucrătorului cultural profesionist (Monitorul Oficial nr. 297 din 7 Aprilie 2023) 

__________

Prin acest act normativ se reglementează regimul juridic și fiscal aplicabil lucrătorilor culturali profesioniști, măsurile de susținere și dezvoltare a carierei lor profesionale și formele de organizare a acestora, precum și lista codurilor CAEN ale operatorilor din domeniu, care lucrează cu acești profesioniști.

Conform OUG 21/2023, profesioniștii din domeniul culturii depun, oricând în cursul anului, o cerere registrul de înregistrare în Registrul lucrătorilor culturali profesioniști, care este denumit ca baza de date publică, care este administrată de către Ministerul Culturii, și care cuprinde urmatoarele informații de identificare a persoanelor fizice înregistrate ca lucrători culturali profesioniști:

§  numărul unic de înregistrare,

§  data înregistrării ca lucrător cultural

§  profesionist și data încetării acestei înregistrări,

§  mențiunile privind suspendarea calității de lucrător cultural profesionist, inclusiv încetarea suspendării și, după caz, data încetării de drept;

Cererea se depune la administratorul registrului care este Ministerul Culturii, împreună cu documentele fiscale doveditoare privind realizarea pragului de 50% de venituri din activități culturale, însoțite de o declarație pe propria răspundere privind realitatea și autenticitatea informațiilor transmise.

Reprezintă documente fiscale doveditoare adeverința de venit pentru anul fiscal anterior, emisă de ANAF, sau ultima declarație unică de venit depusă în anul fiscal anterior și, după caz, actul administrativ de autorizare a activității, cuprinzând codul CAEN al acesteia, emis de catre ONRC, și/sau adeverința de venit eliberată de angajator, cu menționarea explicită a funcției ocupate și a domeniului de activitate al angajatorului.

Impozitul datorat de către lucrătorii culturali profesioniști pentru veniturile realizate din contracte de desfășurare a activității culturale se reține la sursă de către plătitorul de venit la momentul plății veniturilor și reprezintă impozit final.

Pentru venitul obținut din contracte de desfășurare a activității culturale, venitul net fiscal se calculează prin aplicarea asupra venitului brut a unei cote forfetare de deducere de 40%.

Perioada în care persoana fizică a fost înregistrată ca fiind lucrător cultural profesionist reprezintă vechime în muncă și în specialitate.

Plătitorii de venit ai lucrătorilor culturali profesioniști datorează o contribuție asiguratorie reprezentând 1% din valoarea fiecărui contract încheiat cu un lucrător cultural profesionist.

Plătitorii de venit ai lucrătorilor culturali profesioniști au obligația de a depune semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului, o declarație privind obligațiile de plată a contribuției asiguratorii și evidența nominală a persoanelor pentru care a fost plătită contribuția.

Modelul, conținutul, modalitatea de depunere și de gestionare a declarației sunt reglementate prin ordin comun al președintelui ANAF, al președintelui CNAS al președintelui ANOFM, cu consultarea ANPIS și cu avizul MFP, al MMSS și al MS.

Declarația se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanță, pe portalul e-România.

Datele cu caracter personal cuprinse în declarație sunt prelucrate în condițiile prevăzute de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și legislația de punere în aplicare a acestuia.

Legea nr. 69/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial nr. 265 din 30 Martie 2023)

__________

Prin acest act normativ prin se dorește încurajarea desfășurării în România a activităților specifice desfășurate de nomazii digitali, prin stabilirea regimului fiscal aplicabil, respectiv scutirea de la plata impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale și a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate.

Conform OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, nomadul digital este „străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României și care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor sau care deține o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor și poate desfășura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanță, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor”.

Scutirea de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate se aplică nomazilor digitali prezenți pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe perioade care nu depășesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 347/2023 pentru modificarea unor acte normative privind înregistrarea/anularea înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată (Monitorul Oficial nr. 264 din 30 Martie 2023)

__________

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin acest act normativ, o serie de prevederi privind înregistrarea și anularea înregistrării în scopuri de TVA.  

1. Modificari în ceea ce privește înregistrarea în scopuri de TVA

Este abrogat formularul 098 „Cerere de înregistrare în scopuri de TVA”. Contribuabilii care solicită înregistrarea în scopuri de TVA odată cu înmatricularea societății la Registrul Comerțului vor completa „Cererea de înregistrare fiscală” pe formularul aprobat prin Ordinul comun nr. 2509/5672/2022 al președintelui ANAF și al ministrului justiției, pe care îl vor anexa la cererea de înregistrare în Registrul Comerțului. Astfel, în această situație nu va mai fi necesară depunerea unui formular distinct de înregistrare în scopuri de TVA la organele fiscale competente.

Persoana impozabilă care solicită înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal ulterior înmatriculării societății la Registrul Comerțului va depune declarația de înregistrare fiscală la organele fiscale competente.

Persoana impozabilă care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, cf. art. 316 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul fiscal, va depune declarația de mențiuni la organele fiscale competente.

2. Modificări în ceea ce privește anularea înregistrării în scopuri TVA pentru persoanele impozabile înregistrate din oficiu

În situația în care organele fiscale competente înregistrează din oficiu contribuabilii în scopuri de TVA, acestea vor anula înregistrarea în scopuri de TVA, dacă aceștia se află în una din situațiile de anulare a înregistrării prevăzute la art. 316 alin. (11) lit. a) sau c) din Codul fiscal.

Ordinul ministrului finanțelor nr. 1178/2023 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea soluției fiscale individuale anticipate (Monitorul Oficial nr. 263 din 30 Martie 2023)

__________

Prin acest act normativ a fost reglementată procedura privind emiterea soluției fiscale individuale anticipate. 

Acestă procedură se aplică pentru emiterea de către organul fiscal competent a soluției fiscale individuale anticipate privind reglementarea tratamentului fiscal aplicabil unei situații fiscale de fapt viitoare, în legătură cu impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii reglementate de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Contribuabilii sau plătitorii pot solicita organului fiscal competent emiterea unei soluții fiscale prin depunerea unei cereri, cu cel puțin 90 de zile anterior datei la care intenționează să efectueze tranzacțiile propuse. Cererea, documentația și orice alte comunicări ulterioare se transmit exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanță.

Cererea pentru emiterea soluției fiscale conține propunerea contribuabilului sau plătitorului cu privire la tratamentul fiscal aplicabil exclusiv tranzacțiilor pe care acesta urmează să le efectueze în viitor, ulterior depunerii cererii, prin prisma propriei interpretări. Aceasta este însoțită de informațiile detaliate referitoare la tranzacțiile propuse și de argumentele care susțin această propunere.

Anterior depunerii cererii pentru emiterea soluției fiscale, contribuabilul sau plătitorul poate solicita organului fiscal competent organizarea unei discuții preliminare. Transmiterea cererii pentru organizarea discuției preliminare se face exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanță și trebuie să conțină informații cu privire la datele de identificare ale contribuabilului sau plătitorului și ale reprezentantului legal, acolo unde este cazul și o scurtă prezentare a obiectului discuției. Cererea pentru organizarea discuției preliminare care este depusă concomitent sau ulterior cererii pentru emiterea soluției fiscale nu va fi luată în considerare de către organul fiscal competent. Discuția preliminară nu se mai organizează în cazul în care, anterior datei stabilite pentru desfășurarea acesteia, contribuabilul sau plătitorul depune o cerere pentru emiterea soluției fiscale.

Organul fiscal competent va comunica contribuabilului sau plătitorului condițiile în care se organizează discuția preliminară, într-un termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii solicitării. Anterior datei de desfășurare a discuției preliminare, organul fiscal competent poate solicita contribuabilului sau plătitorului informații suplimentare în legătură cu aspectele care vor fi discutate. Discuția preliminară, inclusiv afirmațiile și comentariile reprezentanților organului fiscal competent, participanți la discuție, nu sunt opozabile și nu constituie un angajament privind aprobarea ori respingerea cererii pentru emiterea soluției fiscale. De asemenea, participarea la discuția preliminară nu echivalează cu inițierea procedurii privind emiterea soluției fiscale și nu afectează ordinea de soluționare a unei cereri care este depusă ulterior de contribuabil sau plătitor.

Într-un termen de 15 zile de la data înregistrării cererii pentru emiterea soluției fiscale, organul fiscal competent efectuează o analiză prealabilă pentru conformitate a cererii de emitere a soluției fiscale. Analiza prealabilă are ca scop verificarea respectării condițiilor de formă, precum și confirmarea încasării taxei pentru emiterea soluției fiscale.

În cadrul analizei prealabile, cererea pentru emiterea soluției fiscale nu este luată în considerare în oricare din următoarele situații:

n     cererea sau documentația nu este transmisă prin mijloace de transmitere la distanță;

n     cererea sau documentația nu conține cel puțin unul dintre elementele prevăzute în anexa nr. 2 la ordin;

n     cererea sau documentația nu este lizibilă, conține date sau informații discordante sau nu are legătură cu contribuabilul/plătitorul solicitant;

n     temeiul de drept, în baza căruia a fost propusă soluția fiscală solicitată, se modifică în cadrul perioadei prevăzute pentru desfășurarea analizei prealabile, ulterior datei de depunere a cererii de emitere a soluției fiscale;

n     cererea pentru emiterea unei soluții fiscale vizează mai multe obligații fiscale;

n     taxa pentru emiterea soluției fiscale nu a fost efectiv încasată până la termenul-limită prevăzut pentru desfășurarea analizei prealabile.

Organul fiscal competent comunică anterior emiterii soluției fiscale proiectul soluției fiscale contribuabilului sau plătitorului în vederea formulării unui punct de vedere. Contribuabilul sau plătitorul comunică punctul de vedere cu privire la proiectul de soluție fiscală ori notifică organul fiscal competent cu privire la renunțarea la acest drept, în termenul care este prevăzut la art. 52 alin. (8) din Codul de procedură fiscală.

Soluția fiscală se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor și conține:

a) denumirea organului fiscal emitent;

b) data la care a fost emisă și data de la care este aplicabilă;

c) datele de identificare ale contribuabilului sau plătitorului beneficiar al soluției fiscale;

d) obiectul soluției fiscale;

e) obligația fiscală principală care face obiectul soluției fiscale;

f) motivul de fapt;

g) temeiul de drept;

h) referințe la completările documentației/solicitările de clarificări care au intervenit în perioada de emitere a soluției fiscale;

 i) propunerea contribuabilului/plătitorului cu privire la reglementarea fiscală a situației fiscale de fapt viitoare;

 j) punctul de vedere al contribuabilului/plătitorului solicitant privind proiectul soluției fiscale;

 k) interpretarea organului fiscal competent cu privire la tratamentul fiscal aplicabil situației fiscale de fapt viitoare prezentate în cererea de emitere a soluției fiscale;

l) prezumțiile critice care pot afecta aplicabilitatea soluției fiscale;

m) orice alte mențiuni cu privire la aplicarea soluției fiscale.

În cazul în care contribuabilul sau plătitorul nu este de acord cu soluția fiscală emisă, acesta transmite, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, conform prevederilor art. 47 din Codul de procedură fiscală, o notificare la organul fiscal competent. Soluția fiscală pentru care contribuabilul sau plătitorul a transmis o notificare nu produce niciun efect juridic.

Respingerea cererii pentru emiterea soluţiei fiscale se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor şi conţine:

a) denumirea organului fiscal emitent;

b) datele de identificare ale contribuabilului/plătitorului solicitant al soluţiei fiscale;

c) obiectul soluţiei fiscale;

d) prezentarea situaţiei fiscale de fapt viitoare care face obiectul cererii, respectiv a temeiului de drept;

e) propunerea contribuabilului/plătitorului cu privire la reglementarea fiscală a situaţiei fiscale de fapt viitoare;

f) punctul de vedere al contribuabilului/plătitorului solicitant privind proiectul de respingere a cererii pentru emiterea soluţiei fiscale;

g) prezentarea considerentelor respingerii cererii de emitere a soluţiei fiscale, respectiv a temeiului de drept care a stat la baza respingerii;

h) orice alte menţiuni cu privire la motivele respingerii cererii.

Ordinul ministrului finanțelor și al ministrului culturii nr. 1098/2748/2023 privind stabilirea valorii sumei indexate care se acordă sub formă de tichete culturale pentru semestrul I al anului 2023 (Monitorul Oficial nr. 246 din 24 Martie 2023) 

__________

Pentru semestrul I al anului 2023, valoarea sumei care se acordă lunar, respectiv ocazional, sub formă de tichete culturale, stabilită conform prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin HG nr. 1.045/2018, cu modificările ulterioare, este de maximum 200 de lei/lună, respectiv de maximum 400 de lei/ eveniment.

Valoarea nominală stabilită mai sus menționată se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2023, respectiv august 2023 şi septembrie 2023.

Valorile anterioare care au fost stabilite pentru semestrul II al anului 2022 au fost de 190 de lei/lună, respectiv, maximum 380 de lei/eveniment. Aceste valori se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2023, respectiv, februarie 2023 și martie 2023.

 Noile valori de maximum 200 lei/lună și  de maximum 400 lei/eveniment se vor aplica începând cu luna aprilie 2023.

Ordinul președintelui Autorității Vamale Române nr. 476/2023 privind definirea caracterului ocazional al introducerii în România de bunuri aflate în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o țară terță (Monitorul Oficial nr. 246 din 24 Martie 2023) 

__________

Prin acest act normativ se definește caracterul ocazional al introducerii în România de bunuri aflate în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o țară terță.

Prin caracter ocazional al introducerii în România de bunuri aflate în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară terţă se înţelege:

§  introducere de bunuri care nu reprezintă o parte fracţionată a unei serii de introduceri efectuate de acelaşi călător într-un interval scurt de timp;

§  o introducere de bunuri efectuată la cel puţin 7 zile de la ultima introducere de bunuri de către acelaşi călător.

Nu se consideră introduceri de bunuri cu caracter ocazional introducerile de bunuri efectuate în mod regulat, respectiv de mai multe ori într-o zi ori la intervale de timp de sub 7 zile.

Ordinul ministrului finanțelor nr. 1111/2023 pentru aprobarea nivelului accizei specifice la țigarete (Monitorul Oficial nr. 201 din 10 Martie 2023)

__________

Prin acest act normativ se stabileste nivelul accizei specifice pentru perioada 1 aprilie 2023 - 31 martie 2024 la valoarea de 493,988 lei pentru 1000 de țigarete.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 310/2023 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”, precum și pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 120 „Decont privind accizele”(Monitorul Oficial nr. 201 din 10 Martie 2023).

__________

Prin Legea nr. 296/2020 au fost aduse modificări și completări Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, fiind stabilite reguli privind consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit.

Noile reglementări stabilesc condițiile privind constituirea, modificarea și desființarea grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, precum și reguli referitoare la impozitarea grupului fiscal.

Determinarea rezultatului fiscal consolidat al grupului fiscal, depunerea declarației de impozit pe profit și efectuarea plății impozitului pe profit în numele grupului se realizează de către persoana juridică responsabilă, care este desemnată potrivit legii.

Persoana juridică responsabilă are obligația de a depune o declarație anuală consolidată privind impozitul pe profit datorat de grupul fiscal.

Depunerea declarației se face la organul fiscal competent, împreună cu declarația anuală privind impozitul pe profit a fiecărui membru al grupului fiscal.

Prin ordin sunt reglementate următoarele:

n  aprobarea modelului și conținutului formularului 101 Grup fiscal Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal;

n  adaptarea modelului și conținutului formularului 101 Declarație privind impozitul pe profit,  astfel încât să poată fi utilizat și de membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit;

n  aprobarea instrucțiunilor de completare a formularului 101 Grup fiscal Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal;

n  adaptarea instrucțiunilor de completare a formularului 101 Declarație privind impozitul pe profit.

Formularul 101 Declarație privind impozitul pe profit se modifică și se va completa in felul următor:

1. Declarația se completează și de membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit. În această situație se bifează rubrica Declarație depusă de membrul unui grup fiscal în domeniul impozitului pe profit. Fiecare membru al grupului fiscal completează declarația proprie, cu ajutorul aplicației informatice de asistență. Declarația semnată electronic se transmite persoanei juridice responsabile a grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, în format electronic.

2 Rândul 39 – se completează cu valoarea pierderilor fiscale de recuperat din perioadele anterioare, atât din activitățile din România, cât și din surse externe. Nu se includ la acest rând pierderile fiscale din anii anteriori, reglementate de art. 40 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, nerecuperabile din profitul impozabil al anului de raportare.

3. Rândul 40 – se completează cu valoarea profitului impozabil/pierderii fiscale de recuperat în anii următori.

4. În cazul membrilor unui grup fiscal în domeniul impozitului pe profit se vor avea în vedere următoarele:

– în cazul în care, în anul curent, membrul unui grup fiscal înregistrează profit impozabil, pierderile fiscale (rd. 39), înregistrate de un membru al grupului înainte de aplicarea sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit, se recuperează în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, de către membrul respectiv, numai din profiturile impozabile ale acestuia;

– pierderea fiscală din anii precedenți (suma înscrisă la rd. 39) poate fi scăzută în limita profitului impozabil;

– în cazul în care, în anul curent, membrul unui grup fiscal înregistrează pierdere fiscală, pierderile fiscale (rd. 39) înregistrate de un membru al grupului înainte de aplicarea sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit nu se cumulează cu pierderea fiscală din anul curent;

– pierderile fiscale înregistrate de un membru al grupului în perioada aplicării sistemului de consolidare fiscală se recuperează din rezultatul fiscal consolidat al grupului;

– suma reprezentând profit impozabil/pierdere fiscală înscrisă la rd. 40 se comunică persoanei juridice responsabile pentru determinarea rezultatului fiscal consolidat al grupului fiscal.

5. Rândul 43.1 – se înscriu sumele reprezentând cheltuielile cu sponsorizarea și/sau mecenatul, cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii, precum și sumele reprezentând cheltuielile privind bunurile, mijloacele financiare și serviciile acordate Fondului Națiunilor Unite pentru Copii – UNICEF, precum și altor organizații internaționale care își desfășoară activitatea conform prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte.

6. În cazul membrilor unui grup fiscal în domeniul impozitului pe profit, rândurile 41.2, 47, 49, 51-53 din formular nu se completează.

Prevederile Ordinului ANAF nr. 310/2023 se aplică pentru declararea impozitului pe profit anual datorat începând cu anul fiscal 2022.

Hotărârea nr. 181/2023 pentru modificarea și completarea titlului VIII „Accize și alte taxe speciale” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 (Monitorul Oficial nr. 187 din 06 Martie 2023)

__________

Principalele modificări la Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal sunt următoarele:

1. Privind documentația necesară pentru eliberarea atestatelor pentru destinatarii și expeditorii calificați

Destinatarii și expeditorii certificați, alții decât cei înființați în temeiul Legii societăților, vor anexa cererilor privind acordarea atestatelor prevăzute pentru fiecare categorie în parte, în locul certificatului constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului din care să rezulte valoarea capitalului social, documentele prevăzute de legislația specifică prin care aceștia au fost înființați din care să rezulte valoarea patrimoniului de afectațiune și/sau altele asemenea, astfel cum sunt prevăzute în legislația specifică respectivă.

2. Introducerea unor reglementări privind pragul pierderii parțiale la tutunul prelucrat

Pentru tutunul prelucrat, pragul pierderii parțiale, apărută ca urmare a unor cauze care țin de natura produselor, este de 0% cf. art. 1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/1.636 al Comisiei din 5 iulie 2022.

3. Privind documentația necesară pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize

Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize de la un loc de expediere aflat pe teritoriul României este însoțită de un exemplar tipărit al documentului administrativ electronic sau de codul de referință administrativ unic, după caz.

Deplasarea de produse accizabile care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru al UE și care sunt deplasate către teritoriul României pentru a fi livrate în România în scopuri comerciale sau pentru a fi utilizate în România, respectiv de pe teritoriul României către teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene este însoțită de factură și documentul administrativ simplificat electronic

4. Privind garanțiile care trebuie constituite de antrepozitarii autorizați

Garanțiile constituite de antrepozitarii autorizați se depun la autoritatea fiscală teritorială într-un termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data când devine valabilă autorizația. Pentru diferențele rezultate din actualizarea sau executarea garanției constituite, antrepozitarii autorizați, destinatarii înregistrați, expeditorii înregistrați, importatorii autorizați și reprezentanții fiscali sunt obligați ca, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data actualizării sau executării garanției, după caz, să transmită autorității fiscale teritoriale documentul prin care se face dovada constituirii/reîntregirii garanției.

5. Privind antrepozitele fiscale

În sensul art. 362 alin. (1) din Codul fiscal, într-un antrepozit fiscal pot fi produse, transformate, deținute și depozitate în regim suspensiv de accize numai produsele accizabile aparținând uneia dintre următoarele grupe de produse:

a) alcool și băuturi alcoolice;

b) tutun prelucrat;

c) produse energetice.

În antrepozitul fiscal de producție sunt permise primirea, deținerea și depozitarea în regim suspensiv de accize a produselor accizabile utilizate ca materie primă în procesul de producție de produse accizabile și a produselor accizabile rezultate din activitatea de producție pentru care a fost autorizat antrepozitul fiscal.

În antrepozitul fiscal de depozitare produse energetice sunt permise deținerea și depozitarea în regim suspensiv de accize și biocombustibililor și biocarburanților prevăzuți la pct. 113 alin. (2) din norme, precum și a aditivilor utilizați exclusiv pentru amestecul cu combustibilii pentru încălzire și combustibilii pentru motor tradiționali.

6. Produsele accizabile primite în regim suspensiv de accize de către destinatarul înregistrat sunt însoțite de codul de referință administrativ unic.

7. Scutirile de la plata accizelor prevăzută la art. 395 alin. (1) din Codul fiscal se acordă direct pe baza certificatului de scutire, precum și a formularului care trebuie utilizat pentru certificatul de scutire, după caz, dacă beneficiarul achiziționează produsele accizabile de la un antrepozit fiscal sau de la un expeditor înregistrat.

În cazul situațiilor în care operațiunile sunt scutite de TVA și se utilizează certificatul de scutire de TVA și/sau accize, acesta asigură și aplicarea scutirii de la plata accizelor.

8.  Deplasarea intracomunitară a alcoolului complet denaturat este însoțită de documentul administrativ simplificat electronic prevăzut la art. 416 din Codul fiscal.

9. Prevederi privind restituirea și remiterea de accize

Pentru băuturile alcoolice și produsele din tutun prelucrat retrase de pe piață în condițiile prevăzute la art. 400 alin. (2) din Codul fiscal, accizele pot fi restituite sau remise, după caz. Prin retragere de pe piață se înțelege retragerea din circuitul economic a produselor eliberate pentru consum, în vederea reciclării, recondiționării sau distrugerii acestora.

10. Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize dintr-un alt stat membru al UE către un destinatar din România autorizat să primească produsele în regim suspensiv de accize este însoțită de codul de referință administrativ unic.

Deplasarea produselor accizabile poate fi realizată în regim suspensiv de accize, potrivit art. 405 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, numai dacă este acoperită de documentul administrativ electronic și este însoțită de codul de referință administrativ unic.

Dovada încheierii deplasării produselor accizabile în regim suspensiv de accize este raportul de export întocmit de autoritatea vamală teritorială din România sau, după caz, de autoritatea competentă din statul membru de export, raport întocmit pe baza informațiilor referitoare la ieșirea mărfurilor pe care le-au primit de la biroul vamal de ieșire ori de la biroul unde se realizează formalitățile de ieșire a mărfurilor de pe teritoriul vamal, prevăzute la art. 405 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, prin care se atestă faptul că produsele accizabile au părăsit teritoriul Uniunii Europene.

11. Prevederi privind vânzarea la distanță

Reprezintă o vânzare la distanță din România în alt stat membru al UE livrarea de produse accizabile deja eliberate pentru consum în România destinate vânzării unei persoane din alt stat membru al UE care nu este antrepozitar autorizat, destinatar înregistrat sau destinatar certificat și nu desfășoară o activitate economică independentă. Vânzătorul din România sau reprezentantul său fiscal stabilit în acel alt stat membru trebuie să respecte legislația din statul membru respectiv.

Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale (MMPS) nr. 42/2023 privind modificarea și completarea Clasificării ocupațiilor din România - nivel de ocupație (șase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al președintelui Institutului Național de Statistică nr. 1832/856/2011. (Monitorul Oficial nr. 135/16.02.2023)

__________

Principalele prevederi ale actului normativ:

n  Sunt introduse noi ocupații în cadrul economiei naționale:

Nr. crt.  Denumirea ocupației                           Codul COR

1   broker de servicii pentru afaceri                                 331109

2   consilier de cuplu                                                    263514

3   evaluator accesibilitate                                         242121

4   inginer de securitate sisteme înglobate                        252912

5   inginer în domeniul securității TIC                       252911

6   instructor dresaj câini ghizi                                   516403

7   lucrător hotelier                                                   515110

8   manager clienți strategici                                          122110

9   numerolog                                                              516102

10  tehnician imprimare 3D                                            311809

11  tehnician inspecții și reparații pale de turbine eoliene   311312

12  tehnician instalare turbine eoliene                         311313

13  tehnician mentenanță turbine eoliene                          311311

n  Sunt eliminate anumite ocupații:

- „expert evaluator de proprietăți imobiliare” cod 241252 din grupa de bază 2412 Specialiști consultanți în domeniul financiar și al investițiilor.

- „expert evaluator de bunuri mobile” cod 241253 din grupa de bază 2412 Specialiști consultanți în domeniul financiar și al investițiilor.

- „expert evaluator de active financiare” cod 241254 din grupa de bază 2412 Specialiști consultanți în domeniul financiar și al investițiilor.

- „jurisconsult” cod 261102 din grupa de bază 2611 Avocați

n  Sunt mutate în alte grupe anumite ocupații:

Ocupația „inspector aeronautic” din grupa de 2152 Ingineri electroniști în grupa de bază 2422 Specialiști în domeniul politicilor administrative, la codul 242237.

n  Sunt redenumite unele ocupații:

Este redenumită ocupația „specialist sisteme de calificare” ca „analist ocupațional” și păstrează același cod 242313 în grupa de bază 2423 Specialiști în domeniul resurselor umane și de personal.

Este redenumită ocupația „expert evaluator de întreprinderi” ca „evaluator autorizat” și păstrează același cod 241251 în grupa de bază 2412 Specialiști consultanți în domeniul financiar și al investițiilor.

Ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 172/2023 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă (Monitorul Oficial nr. 113 din 9 Februarie 2023)

__________

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a adus o serie de modificări la Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat, anexă la formularul 100 Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat, ca urmare a unor prevederi legislative recent adoptate.

Prin OPANAF nr. 172/2023, a fost modificat și completat OPANAF nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de autoimpunere sau reținere la sursă.

Prin OUG nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru soluționarea problemei prețului ridicată la energie, obligația plății unei contribuții de solidaritate a fost stabilită de către plătitorii de impozit pe profit/veniturile microîntreprinderilor care desfășoară activități în sectoarele țiței, gaze naturale, cărbune și rafinărie, în condițiile stabilite prin ordonanța de urgență.

Contribuția de solidaritate se calculează, se declară și se plătește anual până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor sau până la data de 25 a lunii a șasea inclusiv a închiderii anului fiscal modificat sau anului financiar diferit.

În acest context a devenit necesară modificarea și completarea OPANAF nr. 587/2016.

Prin OPANAF nr. 172/2023, s-au avut în vedere următoarele:

n  completarea Nomenclatorului obligațiilor de plată la bugetul de stat, anexă la formularul 100 Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat, prin introducerea unei noi obligații la poziția 88 Contribuție de solidaritate;

n  modificarea și completarea instrucțiunilor de completare a formularului 100, conform prevederilor legislative menționate.

Ordinul comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului finanțelor nr. 396/2022/883/2023 pentru aprobarea Procedurii privind calculul, încasarea și plata impozitului, precum și obligațiile declarative stabilite în condițiile art. 42 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (Monitorul Oficial nr. 93 din 2 Februarie 2023)

__________

Prin prevederile Ordinului nr. 396/2022/883/2023 se aprobă procedura privind calculul, încasarea şi plata impozitului, precum şi obligaţiile declarative stabilite în condiţiile art. 4^2 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Impozitul stabilit la art. 4^2 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 se calculează și se încasează de notarul public înainte de autentificarea actului notarial de vânzare a terenului agricol situat în extravilan și se declară de către notarii publici integral ca venit la bugetul de stat, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost încasat, cf. legii. Declararea impozitului se face prin completarea și depunerea formularului 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”, în care se evidențiază, în mod distinct, impozitul încasat în condițiile art. 42 alin. (1) din lege.

Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat se depune la organul fiscal central competent de către notarii publici, împreună cu „Borderoul privind distribuirea către unitățile administrativ-teritoriale a sumei de ...., reprezentând impozit suplimentar din vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan aferent lunii .”

 Impozitul poate fi plătit de către contribuabil fie la sediul biroului notarului public, în numerar sau prin intermediul unui terminal POS, fie prin virament bancar, în contul biroului notarial. Modelul chitanțelor ce vor fi utilizate de către notarii publici la încasarea impozitului în numerar se va stabili și se va tipări de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România. În cazul plății impozitului prin virament bancar, dovada achitării se face conform art. 1.504 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Documentul de plată a impozitului de către contribuabil se mentionează în încheierea de autentificare.

În aplicarea art. 4^2 din lege nu se percepe impozit în cazul înstrăinării prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan dobândite prin moștenire, partaj ori alte acte juridice de dobândire, cu excepția contractului de vânzare.

Restituirea impozitului reținut din transferul prin vânzare al terenurilor agricole situate în extravilan, datorat în conformitate cu prevederile art. 4^2 din lege, încasat de biroul notarial și virat la bugetul de stat, aferent unor tranzacții desființate ulterior achitării impozitului, se face la cererea contribuabilului de către organul fiscal competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul acesta, aplicându-se în mod corespunzător prevederile Ordinului ministrului economiei și finanțelor nr. 3.384/2008 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor reprezentând impozit pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, virate la bugetul de stat, atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cazul persoanelor juridice.

În vederea înstrăinării, prin vânzare, a pachetului de control al persoanelor juridice, în condițiile prevăzute la art. 4^2 alin. (2) din lege, persoana fizică și/sau juridică care înstrăinează are obligația de a plăti un impozit în cotă de 80% aplicată asupra diferenței pozitive dintre valoarea terenurilor existentă la momentul înstrăinării pachetului de control și cea de la momentul dobândirii terenurilor, determinată potrivit valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici ori valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici, după caz, din respectiva perioadă. Impozitul se aplică asupra valorii totale calculate prin însumarea diferențelor pozitive aferente terenurilor dobândite cu cel mult opt ani înainte de înstrăinarea pachetului de control, fără a lua în calcul diferențele negative, în situația în care persoana juridică are în proprietate mai multe terenuri agricole situate în extravilan.

Contribuabilul are obligația de a declara venitul obținut într-un termen de  maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal central competent, în temeiul actului juridic prin care are loc înstrăinarea, prin vânzare, a pachetului de control al persoanei juridice, prin completarea și depunerea declarației ale cărei model și conținut se aprobă prin ordin al președintelui ANAF. Contribuabilul are obligația plății impozitului în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.

OG nr. 21/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătății (Monitorul Oficial nr. 87/31.01.2023)

__________

Prin acest act normativ se aduc, între altele, modificări și completări OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Principalele modificări vizează următoarele:

n  pentru o persoană asigurată care desfășoară activitatea la mai mulți angajatori și care este asigurată la fiecare dintre aceștia pentru concedii și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, stagiul de asigurare este de 6 luni realizate la fiecare angajator și indemnizațiile se calculează și se plătesc, după caz, de fiecare angajator. Baza de calcul pentru fiecare indemnizație o constituie numai venitul obținut pe fiecare loc de realizare;

n  pentru persoanele asigurate care sunt cadre didactice și care își desfășoară activitatea la mai mulți angajatori pentru completarea normei didactice, perioadele de stagiu de asigurare care au fost realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical se utilizează de către toți angajatorii, iar indemnizațiile se vor calcula și se vor plăti de fiecare angajator, numai pentru venitul realizat de asigurat la respectivul angajator;

n  perioadele de asigurare, realizate în temeiul legislației unui stat cu care România a încheiat acorduri, înțelegeri, convenții sau protocoale internaționale cu prevederi în domeniul sănătății, se vor asimila stagiului de cotizare necesar pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate;

n  cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate ca și asigurații români, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

Ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 18/2023 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 179/2022 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 205 „Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă și câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit” și 207 „Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă/impozitul suportat de plătitorul de venit/ veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți” (Monitorul Oficial nr. 47 din 17 Ianuarie 2023)

__________

Prin Ordinul nr. 18/2023 a fost modificat formularul 205 Declarație informativa privind impozitul reținut la sursa și câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit.

Ca urmare modificării Codului fiscal prin OG 8/2021 și OUG 130/2021, în ceea ce privește obligațiile declarative ale plătitorilor de venituri cu regim de reținere la sursa a impozitului, precum și ale intermediarilor, rezidenți fiscali romani, definiți de legislația în materie, care au efectuat tranzacțiile prevazute la art.94 și 95 din Codul fiscal, a fost modificat formularul D205 prin OPANAF nr.18/2023.

Modificările și completările formularului Declarație informativa privind impozitul reținut la sursa și câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit se refera la :

n  abrogarea prevederilor conform căreia D205 se completează și de către plătitorii de venituri din pensii.

Pentru veniturile din pensii realizate începând cu luna ianuarie 2022, plătitorii de astfel de venituri nu mai au obligația completării și depunerii formularului 205 "Declarație informativă privind impozitul reținut la sursa și câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit", ci a formularului 112 “Declarație privind obligațiile de plata a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidenta nominala a persoanelor asigurate”;

n  instituirea obligativității depunerii declarației pentru administrare a investițiilor sau societățile de investiții autoadministrate, administratorii de fonduri de investiții alternative, rezidenți fiscali romani, pentru câștigurile/pierderile realizate din România și/sau din străinătate din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si din transferul aurului de investiții, definit potrivit legii, cu excepția veniturilor neimpozabile, potrivit Codului fiscal.

Formularul D205 „Declarație informativa privind impozitul reținut la sursa si câștigurile sau pierderile din investiții, pe beneficiari de venit", modificat, se utilizează pentru declararea pe fiecare beneficiar de venit, a impozitului aferent veniturilor cu regim de reținere la sursa, precum și a  câștigurilor sau pierderilor din investiții, realizate începând cu anul 2022.

Declarația se completează și se depune anual:

Ø  până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat;

Ø  ori de cate ori plătitorul de venit constata erori în declarația depusă anterior, acesta completează și depune o declarație rectificativă, în condițiile art. 105 și 170 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală, cu modificările și completările ulterioare, situație in care se va înscrie „X“ in căsuța prevazută în acest scop.

Declarația se completează cu ajutorul programului de asistență, care este pus la dispoziția contribuabililor în mod gratuit de către ANAF (https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/205.html) și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Legea nr. 34/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial 36 din 12 Ianuarie 2023) #abonamente facilitati sportive pentru salariati

__________

[...]

TITLUL IV: Impozitul pe venit

[...]

CAPITOLUL II: Venituri din activităţi independente

[...]

Art. 68: Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate

[...]

(5)Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

[...]

⎀🆕

r) contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, precum şi contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană.

[...]

CAPITOLUL III: Venituri din salarii şi asimilate salariilor

[...]

Art. 76: Definirea veniturilor din salarii şi asimilate salariilor

[...]

(41)(41) Următoarele venituri cumulate lunar nu reprezintă venit impozabil în înţelesul impozitului pe venit, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii:

[...]

⎀🆕

h) contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum şi contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană.

[...]

Art. 78: Determinarea impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor

[...]

(2)Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:

a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinată ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi, după caz, a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, şi următoarele:

[...]

⎀🆕

(v)contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum şi contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajaţi, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual. Abonamentul vizează servicii furnizate angajatului şi/sau oricărei persoane aflate în întreţinerea sa, aşa cum este definită la art. 77 alin. (3), în limita aceluiaşi plafon, indiferent de numărul de persoane.

[...]

TITLUL V: Contribuţii sociale obligatorii

[...]

CAPITOLUL II: Contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat

[...]

SECŢIUNEA 3: Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi în cazul persoanelor pentru care plata unor prestaţii sociale se achită de instituţii publice

[...]

Art. 142: Venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor care nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale

[...] 

z2) aa1) venituri cumulate lunar în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii:

[...]

⎀🆕

8. contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum şi contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană.

[...]

La articolul 142, ultima teză a literei aa1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Ordinea includerii veniturilor prevăzute la pct. 1-8 în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat se stabileşte de angajator.

Hotărârea nr. 1568/2022 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.000/2015 privind faptele pentru care se înscriu informații în cazierul fiscal al contribuabililor, potrivit legislației în vigoare (Monitorul Oficial nr. 1279 din 30 Decembrie 2022)

__________

Hotararea enumera cele 257 de fapte pentru care se inscriu informatii in cazierul fiscal al contribuabililor.

Faptele sunt grupate in urmatoarele categorii:

A. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare

B. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

C. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare

D. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare

E. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

F. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor actenormative, cu modificările şi completările ulterioare

G. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Ordonanţei de urgenţăa Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare

H. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

I. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările şi completările ulterioare

J. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare

K. Fapte care constituie contravenţii potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

L. Fapte care constituie contravenţii potrivit Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

M. Fapte care constituie contravenţii potrivit Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare

N. Fapte care constituie contravenţii potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare

O. Fapte care constituie contravenţii potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare

P. Fapte care constituie contravenţii potrivit Legii nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite, republicată

Q. Fapte care constituie contravenţii potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

R. Fapte care constituie contravenţii potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

S. Fapte care constituie contravenţii potrivit Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completareaOrdonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu modificările şi completările ulterioare

Ş. Fapte care constituie contravenţii potrivit Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselordin sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare

T. Fapte care constituie contravenţii potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatareajocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare

Ţ. Fapte care constituie contravenţii potrivit Hotărârii Guvernuluinr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare

U. Fapte care constituie contravenţii potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri dereglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 225/2006, cu modificările şi completările ulterioare

V. Fapte care constituie contravenţii potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare                

__________

De ce este important?

Potrivit Ordonantei nr. 39 din 26 august 2015 privind cazierul fiscal, Art. 8 Prezentarea cazierului fiscal:

"(1) Prezentarea certificatului de cazier fiscal este obligatorie în următoarele situaţii:

• a) la înfiinţarea societăţilor, a societăţilor cooperative, a cooperativelor agricole şi a entităţilor fără personalitate juridică, de către asociaţi, acţionari, membri şi reprezentanţii legali sau desemnaţi;

• b) la solicitarea înscrierii asociaţiilor şi fundaţiilor în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor de către asociaţii sau membrii fondatori ai acestora, după caz, de către aceştia;

• c) la autorizarea exercitării unei activităţi independente de către solicitanţi;

• d) la cesiunea ori înstrăinarea sub orice formă a părţilor sociale sau a acţiunilor, de către noii asociaţi, acţionari sau membri;

• e) la numirea de noi reprezentanţi legali, precum şi la cooptarea de noi asociaţi, acţionari sau membri cu prilejul efectuării majorării de capital social de către noii reprezentanţi legali, asociaţi, acţionari sau membri;

• f) la numirea de noi reprezentanţi legali, precum şi în cazul cooptării unor noi membri în asociaţii şi fundaţii, atunci când aceştia dobândesc şi calitatea de reprezentanţi legali ai persoanei juridice deja înregistrate, de către aceştia;

• g) în alte cazuri prevăzute de lege.

(2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) este îndeplinită în situaţiile prevăzute la lit. a) şi c)-e) pentru persoanele care se înscriu în registrul comerţului prin transmiterea, în format electronic, a informaţiilor din cazierul fiscal al contribuabililor de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la solicitarea acestuia, în termen de maximum 2 ore. Solicitarea cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele informaţii: numele şi prenumele/denumirea şi codul numeric personal/codul de identificare fiscală.

(3) Procedura de eliberare a certificatului de cazier fiscal şi de transmitere, în format electronic, a informaţiilor din cazierul fiscal al contribuabililor, a cărui prezentare este obligatorie pentru persoanele prevăzute la alin. (1) care se înscriu în registrul comerţului, se stabileşte prin protocol încheiat între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

(4) Persoanele fizice şi juridice străine care nu sunt înregistrate fiscal în România şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) nu au obligaţia să prezinte certificatul de cazier fiscal, fiind suficientă declaraţia autentică pe propria răspundere a persoanei fizice sau a reprezentantului persoanei juridice, după caz, din care să rezulte că nu au săvârşit fapte şi nu s-au aflat în situaţii de natura celor care se înscriu în evidenţa cazierului fiscal, precum şi că nu sunt înregistraţi fiscal în România.

(5) Se interzice autorizarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care în cazierul fiscal există înscrise informaţii privind faptele şi situaţiile prevăzute la art. 4.

(6) La solicitarea organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va furniza informaţii din cazierul fiscal al contribuabililor.

(7) În baza acordurilor fiscale internaţionale Agenţia Naţională de Administrare Fiscală poate furniza autorităţilor fiscale competente din statele partenere, la cerere, informaţii din cazierul fiscal al contribuabililor."

Legea nr. 376/2022 din 23 decembrie 2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (Monitorul Oficial nr. 1255 din 27 Decembrie 2022) #bacsis

__________

Legea intra in vigoare incepand cu data de 01.01.2023.

Acest act normativ reglementeaza bacsisul si il defineste ca fiind orice suma de bani oferita in mod voluntar de client, in plus fata de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de catre operatorii economici care desfasoara activitati corespunzatoare codurilor CAEN: 5610 - «Restaurante», 5630 - «Baruri si alte activitati de servire a bauturilor, denumiti in continuare HORECA.

Bacsisul incasat de la clienti se evidentiaza pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de incasare a acestuia, cash sau card.

Operatorii economici au obligatia de a inmâna clientului o nota de plata, in prealabil emiterii bonului fiscal, in care sunt prevazute rubrici destinate alegerii de catre client a nivelului bacsisului oferit, intre 0% si 15% din valoarea consumatiei.

Nota de plata trebuie sa contina si o alta rubrica in care clientul sa poata inscrie suma oferita drept bacsis, in valoare absoluta, daca acesta opteaza pentru acest mod de stabilire a valorii bacsisului acordat.

Pentru livrarea produselor la domiciliul clientilor, operatorii economici - HORECA - nu au obligatia de a evidentia bacsisul pe bonul fiscal.

In cazul in care, pentru livrarea produselor la domiciliul clientilor, se opteaza pentru evidentierea bacsisului pe bonul fiscal, contribuabili din HORECA pot incasa bacsis pe bon fiscal, cu posibilitatea adaptarii formularisticii specifice domeniului. 

Bacsisul se evidentiaza distinct pe acelasi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate si este introdus in baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub forma de articol, cu denumirea «bacsis».

In situatia in care, la solicitarea clientilor, utilizatorii elibereaza acestora si factura, bacsisul se evidentiaza distinct si pe aceasta.

Sumele reprezentând bacsis, astfel evidentiate in factura, se inregistreaza in contabilitatea operatorilor economici sau altor entitati platitoare pe seama cheltuielilor de protocol si au regimul fiscal al acestora, in limita nivelului de deductibilitate stabilita prin Codul fiscal.

Contribuabili din domeniul HORECA vor evidentia in evidenta contabila bacsisul incasat in cont 462 Creditori diversi cu analitic distinct.

Sumele incasate cu titlul de bacsis se distribuie tuturor salariatiilor conform unei proceduri sau  printr-un regulament intern ,stabilita de conducerea societatii.

Sumele distribuite catre salariatii nu sunt asimilate veniturilor salariale, se datoreaza numai impozit pe venit datorat de salariat in cota de 10%.

Amenda pentru nerespectarea prevederilor acestei legi se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei.

Legea 370/2022 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale (Monitorul Oficial nr. 1228 din 20 Decembrie 2022) #R&D #dividende #micro #constructii #inchiriere #beneficii netaxabile pentru salariati #CAS #CASS #impozite si taxe locale #plata cu cardul

__________

Prezentul act normativ aproba OG 16/2022 cu urmatoarele modificari si completari, astfel:

TITLUL II - Impozitul pe profit

●  Se modifica  Aliniatul 3 al Art. 20 Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare

A fost inlocuit cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică cu cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare experimentală.

Pentru companiile care au ca activitate cercetare aplicativa si/sau de dezvoltare tehnologica beneficiara la calcul rezultatului fiscal de urmatoarele stimulente fiscal:

a)deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit dispoziţiilor art. 31, in termen de 7 ani.

b)aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.

●  Se extinde facilitatea privind scutirea de impozit a profitului reinvestit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, precum și în activele reprezentând retehnologizare.

Ordin 4635/30.12.2022 nominalizeaza  activele  utilizate în activitatea de producție și procesare, precum și în activele reprezentând retehnologizare

Anterior acestei modificari facilitatea se aplică doar:

o pentru echipamente tehnologice, calculatoare electronice și echipamente periferice,

o mașini și aparate de casă, de control și de facturare (cele din subgrupa 2.1 și clasa 2.2.9 din Catalogul mijloacelor fixe), programe informatice, precum și pentru dreptul de folosire a programelor informatice.

Impozitul pe dividende

Prin Legea 370/2022 se clarifică faptul că pentru dividendele distribuite și neplătite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022 impozitul pe dividende este de 5%.

Dupa aprobarea situatiilor fininanciare anuale aferente anului 2022 nu se va recalcula impozitul la 8% pentru aceste dividende. Prin urmare, cota de impozit pe dividende de 8% este aplicabilă pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie 2023. Pentru dividendele distribuite pentru trimestrul IV 2022 se va aplica cota de 8%.

Atragem atentia ca pentru 2023 se plateste CASS in functie de valoarea dividendelor ridicate si in functie de valoarea acestora baza de calcul a CASS este:

•  nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la data de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe țară inclusiv și 12 salarii minime brute pe țară;

• nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 de salarii minime brute pe țară;

• nivelul a 24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.

TITLUL III - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Prin Legea  370/2022 de aprobare a OG 16/2022 se modifică condițiile de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor stabilite prin OG nr. 16/2022.

O persoană juridică română poate opta pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor dacă îndeplinește  la data de 31 decembrie a anului precedent cumulativ următoarele condiții obligatorii:

• veniturile realizate nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro,persoanele juridice care obțin în 2022 venituri peste 500.000 euro dar sub 1.000.000 euro pot opta pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în anul 2023;

• capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;

• nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii;

• a realizat venituri, altele decât din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% din veniturile totale, cu excepția veniturilor din consultanță fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 — «Activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal»;

• are cel puțin un salariat;

• are asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care îndeplinesc condițiile pentru  aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor.

Persoanele juridice care desfasoara activitati corespunzătoare codurilor CAEN pentru HORECA (CAEN: 5510 - "Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare", 5520 - "Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată", 5530 - "Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere", 5590 - "Alte servicii de cazare", 5610 - "Restaurante", 5621 - "Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente", 5629 - "Alte servicii de alimentaţie n.c.a.", 5630 - "Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor" ), pot aplica sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile obligatorii de mai sus.

Dacă aceeași persoană juridică desfășoară și alte activități decât HORECA, aceasta poate opta pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor și pentru veniturile obtinute din alte activitati decat HORECA  (le vom denumi NON-HORECA) doar dacă sunt îndeplinite condițiile obligatorii ale unei microintreprinderi mentionate mai sus.

Daca in cursul anului fiscal conditiile de mai sus pentru activitatile NON HORECA  nu sunt indeplinite persoana juridica este obligata sa plateasca impozit pe profit incepand cu trimestrul respectiv.

Deci,ulterior trimestrului respectiv persoana juridica nu mai poate aplica impozitul pe microintreprindere pentru activitatile NON HORECA.

TITLUL IV - Impozitul pe venit

Au fost aprobate urmatoarele modificari:

• Facilitatea pentru construcții, sunt aduse modificări asupra modului de calcul al ponderii cifrei de afaceri.

  • • Astfel, pentru determinarea ponderii cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii în cifra de afaceri totală, indicatorul cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii cuprinde numai veniturile din activitatea de construcţii desfăşurată pe teritoriul României, iar indicatorul cifra de afaceri totală cuprinde veniturile din întreaga activitate desfăşurată pe teritoriul României. Deci pentru calculul indicatorului cifra de afaceri totală este exclusă activitatea desfăşurată în străinătate. La calcul cifrei de afaceri se ia si productia neterminata. Această cifră de afaceri se realizează pe bază de contract sau comandă şi acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări, precum şi alte activităţi auxiliare necesare realizari cifrei de afaceri din constructii.

• S-a eliminat cota forfetara de 40% la calcul anual al impozitului pe veniturile din cedarea folositei bunurilor (inchiriere imobil).

  • • Astfel, se datorează impozit anual de 10% aplicat venitului impozabil sau venitului net anual impozabil, după caz, de persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele pentru care venitul net anual se determină în sistem real, arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințele proprietate personală, precum și de cei care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală.

• Persoanele fizice au obligatia sa inregistreze contractele de inchiriere la ANAF. Cererea poate fi depusa fizic la registratura ANAF sau prin mijloace electronice.

• Prin OG 16/2022 cu aplicabilitate de la 01.01.2023 s-au stabilit urmatoarele benefiicii netaxabile pentru salariati.

  • • Acestea sunt plafonate la nivelul a 33% din salariul brut de incadrare, ce depaseste acest plafon se considerea venit salarial. Angajatorul trebuie sa stabilieasca prin decizie interna care este ordinea de acordare a acestora. Structura acestor beneficia netaxabile este urmatoarea:

      • • clauza de mobilitate în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

        • contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii – conform prevederilor contractului de muncă sau regulamentului intern, în limita valorii unui tichet de masă /zi/angajat, exclusiv zilele în care angajații lucrează în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu sau se află în concediu de odihnă/medical/delegare. Prin hrană se înţelege hrana preparată în unităţi proprii sau achiziţionată de la unităţi specializate. Tratamentul fiscal favorabil nu se aplică salariaților care beneficiază de tichete de masă;

        • cazarea şi contravaloarea chiriei pentru angajații proprii – într-o limita lunară de 20% din salariul minim pe economie, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de Codul Fiscal;

        • contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, egal cu salariul mediu brut brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;

        • contribuțiile la fondurile de pensii facultative suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

        • primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita unui plafon anual de 400 euro, pentru fiecare persoană;

        • indemnizația de telemuncă în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.

• Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023 întră în vigoare și modificări asupra modalității de acordare și calcul a deducerii personale si anume:

  • • Calculul deducerii personale de bază

      • • se va efectua prin raportare la salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;

    • Deducerea personală de bază se va acorda persoanelor fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna de realizare a venitului;

    • Se reintroduce deducerea suplimentară, astfel:

      • • 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri sub nivelul maxim pentru care se acordă deducerea de bază;

        • 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

 TITLUL V - Contribuţiile sociale obligatorii

Baza de calcul a CAS incepand cu data de 1 ianuarie 2023 este:

• nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la data de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 de salarii minime brute pe țară;

• nivelul  24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la data de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.

Baza de calcul a CASS incepand cu data de 1 ianuarie 2023 este: 

• nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la data de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe țară inclusiv și 12 salarii minime brute pe țară;

• nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 de salarii minime brute pe țară;

• nivelul a 24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.

TITLUL IX - Impozitele şi taxele locale

A fost amanata prevederea cu privire la calcul impozitului pe cladire pana la 01.01.2025. OG 16/2022 prevedea ca valoarea clădirii, exprimată în lei, se determină prin însumarea valorii clădirii, a clădirilor-anexă, după caz, şi a valorii suprafeţelor de teren acoperite de aceste clădiri, cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.

A fost introdusa scutirea de la plata impozitul/taxa pe clădiri pentru:

• clădirile unei instituții sau unități care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației, Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse sau a Ministerului Sportului, precum și clădirile federațiilor sportive naționale, ale Comitetului Olimpic și Sportiv Român, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; și

• clădirile noi sau reabilitate, cu destinația de locuință, pentru care proprietarii execută pe cheltuiala lor lucrări pentru creșterea performanței energetice, pentru instalarea de panouri fotovoltaice sau pentru sisteme ecologice de colectare și tratare a apelor uzate.

Obligativitatea acceptării mijloacelor de plată cu cardul

A fost modificat plafonul de la care persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice.

Obligaţia de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, se naşte începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depăşit pragul de 50.000 lei.

În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul de 50.000 lei nu a fost depăşit, persoanele juridice nu mai au obligaţia de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, dar pot opta pentru continuarea acceptării acestor instrumente de plată.