Modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

» instituie obligativitatea organizatorilor de jocuri de noroc de a comunica, în termen de 5 zile lucrătoare de la data încheierii, Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc a contractelor având ca obiect promovarea mărcilor, platformelor, aplicaţiilor sau activităţilor de jocuri de noroc prin amplasarea mesajelor publicitare în localităţi şi pe drumurile publice sau prin intermediul unui serviciu de televiziune, precum şi orice act prin care se modifică valoarea contractului. Organizatorii de jocuri de noroc nu vor comunica contractele încheiate de organizatorii de jocuri de noroc cu entităţile sau federaţiile sportive, care prevăd în sarcina acestora din urmă obligaţia de promovare în incinta stadioanelor sau a sălilor de sport.

» reglementează că organizatorii de jocuri de noroc datorează taxa de promovare pentru activităţile de jocuri de noroc.

În cazul contractelor de publicitate având ca obiect promovarea în una dintre modalităţile prevăzute la art. 1^2 alin. (2) din ordonaţa, a activităţilor de jocuri de noroc autorizate pe teritoriul României, care sunt încheiate de o entitate care nu este organizator de jocuri de noroc, taxa este datorată de prestatorul serviciilor de publicitate, potrivit contractului.

- taxa de promovare a activităţilor de jocuri de noroc reprezintă 5% din valoarea contractelor de publicitate menţionate la 1^2 alin. (2) din ordonanta şi va fi achitată către bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care contractul de publicitate a fost încheiat. În cazul contractelor care prevăd plăţi periodice către prestator, obligaţia de plată a taxei devine scadentă în ultima zi a lunii în care este scadentă rata contractuală periodică,

- taxa de promovare se calculează de către plătitorii de taxe şi se declară, până la termenul de plată, în declaraţia fiscală depusă la organul fiscal competent,

- reglementează că modelul şi conţinutul declaraţiei se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a O.G. nr.15/2022.

» a fost modificat termenul de plată a contribuţiei anuale prevăzută la art. 10 alin. (4) din OUG nr. 77/2009, astfel: pentru primul an de licenţă, în termen de 10 zile de la data aprobării documentaţiei, iar pentru anii următori, până la data de 25 ianuarie a fiecărui an.

» reglementează că modificările semnificative aduse datelor iniţiale în baza cărora a fost emisă licenţa de organizare a jocurilor de noroc sau autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc, respectiv licenţa clasa a II-a, după caz vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a OG nr. 15/2022.

» reglementează că în situaţia în care operatorul economic nu mai deţine nicio autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc indiferent de motivul care a generat această stare, licenţa de organizare a jocurilor de noroc îşi pierde valabilitatea cu aceeaşi dată.

» înlocuieşte anexa din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009.

Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/buletinul_informativ_11072022_15072022.pdf

• Aprobă modelul şi conţinutul formularului 112 "Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate" precum şi anexele nr. 1.1 "Anexa angajator" şi nr. 1.2 "Anexa asigurat" la acesta, prevăzute în anexa nr. 1, care se utilizează începând cu veniturile aferente lunii iunie 2022

• Reglementează că persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, instituţiile şi persoanele fizice prevăzute la art. 68^1 alin. (2), art. 72 alin. (2), art. 84 alin. (8), art. 125 alin. (8) - (9), art. 147 alin. (1), (1^1), (12) şi (13), art. 151 alin. (5) şi (6), art. 169 alin. (1) şi (1^1), art. 174 alin. (5) şi (6), art. 220 alin. (1) şi (2) şi art. 220^7 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia depunerii declaraţiei prevăzute la art. 1 prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/buletinul_informativ_11072022_15072022.pdf

a) Modifică Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.365/2021, astfel:

• Reglementează că destinatarii facturii electronice emise în relaţia B2G prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2002, au obligaţia să primească şi să descarce factura electronică prin accesarea secţiunii Factura electronică disponibilă în Spaţiul privat virtual din cadrul portalului ANAF sau, în cazul celor înregistraţi în Registrul entităţilor publice, prin accesarea «Punctului Unic de Acces» de pe site-ul Ministerului Finanţelor - Sistemul naţional de raportare Forexebug, secţiunea«Vizualizare rapoarte» - "Facturi electronice”

• Aprobă ca primirea şi descărcarea facturii electronice emise în relaţia B2G potrivit alin. (1) să fie efectuate de către persoanele înregistrate ca utilizatori în Spaţiul privat virtual din cadrul portalului ANAF sau de către persoanele înrolate cu rol de vizualizare rapoarte în sistemul naţional de raportare Forexebug potrivit procedurii prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 517/2016 pentru aprobarea de proceduri aferente unor module care fac parte din procedura de funcţionare a sistemului naţional de raportare - Forexebug, cu modificările şi completările ulterioare

• Reglementează că în situaţia unei facturi electronice emise în relaţia B2G asupra căreia destinatarul are obiecţii, acesta înştiinţează inclusiv prin secţiunea Factura electronică disponibilă în Spaţiul privat virtual din cadrul portalului ANAF sau prin sistemul naţional de raportare Forexebug emitentul facturii electronice, prin transmiterea unui mesaj respectând structura publicată în documentaţia tehnică prevăzută la art. 5 alin. (3).

b) Modifică Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 2.004/2013 pentru aprobarea procedurilor privind registrul entităţilor publice şi registrul altor entităţi, astfel:

• modifică denumirea ordinului, respectiv ’’Ordin pentru aprobarea procedurii privind registrul entităţilor publice”;

• abrogă Procedura privind registrul altor entităţi, prevăzută în anexa nr. 2, precum si anexa nr.2.

Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/buletinul_informativ_11072022_15072022.pdf

A fost instituită procedura de alertare timpurie, astfel:

• • • • • • • profesioniştii, cu excepţiile prevăzute la art. 3 alin. (1), (4) şi (5) din lege, sunt alertaţi de către organul fiscal cu privire la neexecutarea unor obligaţii şi le sunt puse la dispoziţie gratuit informaţii cu privire la soluţiile de redresare prevăzute de lege prin intermediul unei pagini de internet;

            • profesioniştii, cu excepţiile prevăzute la art. 3 alin. (1), (4) şi (5) din lege, sunt alertați prin intermediul unei notificări de alertă transmise în mod automat prin sistemul de comunicare electronică prin mijloace electronice de transmitere la distanţă dezvoltat de Ministerul Finanţelor/Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) în legătură cu neexecutarea obligaţiilor către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat sau către bugetul asigurărilor de şomaj;

            • reglementează că procedura de comunicare a notificărilor de alertă, incluzând cuantumul obligaţiilor restante ce atrage emiterea mesajului de alertă, pe categorii de debitori stabilite potrivit legislaţiei fiscale, data emiterii primului mesaj de alertă şi, dacă este cazul, frecvenţa mesajului de alertă şi formatul acestuia, se aprobă în condiţiile prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

            • reglementează că în privinţa obligaţiilor evidenţiate în notificarea de alertă, pot fi accesate şi serviciile de îndrumare şi asistenţă oferite contribuabililor, în condiţiile legii, de A.N.A.F.;

            • reglementează că persoanele fizice sau juridice alertate pot notifica organul fiscal cu privire la intenţia de mediere, anexând la notificare documente şi informaţii care să susţină situaţia sa economică şi financiară, art. 230A1 alin. (2) - (4) şi (8) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător, sau pot accesa facilităţile fiscale în vigoare.

La art. 143 a fost reglementat că, prin derogare de la prevederile art. 186 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţele curente, creditorii bugetari pot acorda înlesniri la plată.

Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/buletinul_informativ_11072022_15072022.pdf

Legea nr. 139/2022 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 490 din 17 Mai 2022.

Începând cu data de 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliţi în România au obligaţia, în relaţia cu autoritățile publice (=en. Business-to-Government, B2G), să emită facturi electronice şi să le transmită prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura.

Opțional, în relaţii comerciale B2B (=en. Business-to-Business, B2B), emitentul facturii electronice poate opta pentru transmiterea acesteia către destinatar utilizând sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura. Atât emitentul cât şi destinatarul trebuie să fie înregistraţi în Registrul RO e-Factura.

OPANAF 12/2022 din 6 ianuarie 2022 stabilește care sunt produsele cu risc fiscal ridicat, comercializate în relaţia B2B, pentru care se transmit facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura:

1. Legume, fructe, rădăcini şi tuberculi alimentari, alte plante comestibile

2. Băuturi alcoolice

3. Construcţii noi

4. Produse minerale (apă minerală naturală, nisip şi pietriş)

5. Îmbrăcăminte şi încălţăminte

Prin acest act normativ sunt reglementate facilități fiscale aplicabile veniturilor din salarii pentru acei salariați care desfășoară activitate în domeniul agriculturii și industria alimentaru, facilități care se vor aplica începând cu 1 iunie 2022 pană la 31 decembrie 2028. Facilitățile sunt similare cu cele acordate în domeniul construcțiilor. Tot prin acest act normativ se stabilește și valoarea salariului minim brut garantat în plată pentru sectorul agricol și industria alimentară.

În ceea ce privește facilitățile fiscale, beneficiază de acestea salariații din următoarele domenii de activitate:

• Cod CAEN 01: Agricultură, vânătoare și servicii anexe:

l 011 Cultivarea plantelor nepermanente;

l 012 Cultivarea plantelor din culturi permanente;

l 013 Cultivarea plantelor pentru înmulțire;

l 014 Creșterea animalelor;

l 015 Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor);

l 016 Activități auxiliare agriculturii și activității după recoltare.

• Cod CAEN 10: Industria alimentară.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească angajatorii sunt următoarele:

• Realizarea unei cifre de afaceri pentru domeniile enumerate mai sus ]n procent de cel puțin 80% din cifra totală de afaceri;

• Salariul minim brut lunar pentru o normă de 8 ore pe zi este suma de 3000 de lei. Scutirea poate fi acordată doar pentru salarii brute cu valoare cuprinsa intre 3000 și 30.000 de lei. Partea din venitul brut lunar care excedă sumei de 30.000 de lei nu beneficiază de facilități fiscale.

Facilitățile fiscale de care beneficiază salariații sunt următoarele:

• Se elimina obligația plății impozitului pe venit (procent de 10%)

• Este redusă contribuția la pensii cu procentul de 3,75% contribuția la fondul de pensii administrat privat. În urma acestei reduceri se datorează la plată C.A.S. în procent de 21,25% . În această situație este decizia salariatului dacă dorește sa plătească în continuare cota de 3,75% contribuții la pensii administrate privat, în acest caz depunând opțiune în scris la angajator contribuția urmând a fi reținută din salariu.

• Este eliminată obligația plății contribuției la sănătate (procentul de 10%).

Chiar dacă nu este plătită contribuția la sănătate, acești salariați au calitate de persoane asigurate în sistemul public de sănătate.

Sunt acordate și celelalte drepturi prevăzute în legislația specifică cum ar fi vechimea pentru indemnizația de șomaj ori indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă.

Legea nr. 135/2022 reglementează valoarea salariului minim brut garantat în plată pentru sectorul agricol și în industria alimentară la valoarea de 3000 lei, valoare aplicabila până la sfârșitul anului 2022, si după aceea până în data de 31.12.2028.

Indiferent dacă se beneficiază de facilitățile fiscale reglementate de lege sau nu, salariul minim brut garantat este de 3000 de lei pentru sectorul agricol și industria alimentară (fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program de lucru normal în medie de 167,333 de ore pe lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră) și este obligatoriu.

Urmează ca prin ordin al ministrului finanțelor publice să fie adoptate noile formulare ale Declarației 112 prin care va fi depusă la autorități declarația privind impozitul pe venit și asigurările sociale. Termenul de adoptare este de 30 de zile de la publicarea legii nr.135/2022 în Monitorul Oficial.

O.U.G. nr.27/2022 a reglementat impozitarea cu procentul de 80% a unui venit suplimentar realizat de către unii producători de energie electrică în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023.

Ordinul A.N.A.F. nr.856/2022 reglementează procedura de declarare a impozitului mai sus amintit către bugetul de stat, fiind actualizat în acest sens formularul l00 - declarațiile privind obligațiile de plată către bugetul de stat.

Termenul de declarare și plata a impozitului este până pe data de 25 a lunii următoare.

Pentru energia electrică produsă de capacități de producție puse în funcțiune după data de 22 martie 2022 nu se datorează impozit de către producătorii de energie electrică.

Orice contribuabil care considera că printr-un act administrativ fiscal a fost lezat în drepturi poate depune contestație împotriva respectivului act administrativ în termen de 45 de zile de la data la care acesta i-a fost comunicat, în conformitate cu art 270. din Codul de procedură fiscală.

Depunerea contestatei și pe cale de consecință soluționarea acesteia sunt condiții obligatorii în vederea realizării unei eventuale soluționări a solicitărilor contribuabilului de către instanța de judecată, fără depunerea unei contestații acesta neputându-se adresa către instanța de judecată în vederea rezolvării doleanțelor sale.

Actul normativ analizat adoptă procedura în domeniul contestațiilor actelor administrative fiscale, cu clarificarea mai multor aspecte referitoare la:

n Calitatea persoanei care are dreptul să depună contestația;

n Forma și conținutul contestației;

n Locul de depunere al contestației;

n Organul competent;

n Termenul de depunere al contestației;

n Dosarul contestației ce va fi comunicat organului de soluționare a contestației;

n Retragerea contestației;

n Procedura soluționării contestației;

n Decizia privind soluționarea contestației (forma și conținut);

n Introducerea altor persoane în procedura de soluționare;

n Clarificările privind dreptul contribuabilului de susține oral contestația;

n Soluționarea contestației și soluții asupra contestației;

n Suspendarea procedurii de soluționare pe cale administrativă;

n Respingerea contestației în caz de neîndeplinire a condițiilor procedurale;

n Comunicarea deciziei și căile de atac;

n Instrucțiuni ce privesc îndreptarea erorilor materiale din decizia de soluționare a contestației;

n Instrucțiuni privind publicarea pe site a deciziilor de soluționare a contestațiilor;

Prin acest act normativ este adoptată procedura prin care A.N.A.F. comunică prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță actele de executare silită către instituțiile de credit.

În vederea realizării comunicării prin intermediul mijloacelor de transmitere la distanta a actelor de executare emise de organele de executare silita, A.N.A.F. pune la dispoziția instituțiilor de credit, în spațiul privat de pe site, un sistem informatic prin care utilizatorii pot încărca și descarca documentele necesare.

Mijloacele de identificare a instituțiilor de credit în mediul electronic și procedura privind aprobarea accesului la sistemul informatic sunt cele stabilite prin ordin al președintelui A.N.A.F. pentru aprobarea procedurii de furnizare de informații cf. Art.61 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Op.A.N.A.F. 878/2022 aprobă mai multe formulare necesare procedurii de comunicare la distanță și anume :

n Adresă pentru înștiințarea instituțiilor de credit privind sumele rămase de recuperat ca urmare a stingerilor efectuate, din popririle înființate prin mijloace de transmitere la distanță (Anexa 3)

n Adresă privind comunicarea motivelor pentru care nu au fost înregistrate măsurile dispuse prin documentele comunicate de A.N.A.F ( Anexa 4)

n Adresa privind comunicarea sumelor pe care le paote plati insitutia de credit (Anexa 5)

n Ordonanțare de plata (Anexa 6)

n Referat privind nevirarea de către instituția de credit a sumei cuprinse în ordonanțarea de plată (Anexa 7)

Comunicarea actelor de executare se realizează prin portal, acestea având formatul unui fișier tip “.pdf”, cu un “.xml” atașat, semnat electronic, prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță.

În vederea implementării sistemului urmează să se realizeze încheierea unui protocol ori a unei convenții-cadru de către A.N.A.F. cu instituțiile de credit sau A.R.B. (Asociația Română a Băncilor), având ca obiective asistența reciprocă, desfășurarea de acțiuni comune, interconectarea proceselor operaționale aferente furnizării de servicii pentru implementarea sistemului automat prin care se realizează comunicarea actelor de executare către instituțiile de credit.

Odată cu semnarea convenției-cadru ori a protocolului, instituția de credit împreună cu A.N.A.F. va realizarea reconcilierea informațiilor existente în bazele de date proprii privind măsurile de executare silită prin poprire asupra disponibilităților bănești înființate anterior datei de intrare în vigoare a Op.A.N.A.F. nr.878/2022, inclusiv actualizarea sumelor ramase de recuperat din acestea la data concilierii.

Data de comunicare a actului de executare către instituția de credit este prima zi bancară următoare zilei încărcării actului în sistemul informatic, în timp ce ora de comunicare este ora de începere a zilei bancare. Toate aceste informații sunt stabilite pentru fiecare instituție de credit, prin protocolul ori convenția-cadru.

Actele de executare silită emise în format electronic de către organul fiscal central sunt semnate cu semnătură electronică extinsă a Ministerului Finanțelor, bazată pe un certificat calificat, ori cu semnătura electronică calificată emisă de un prestator de servicii de încredere calificat, înscris în Trusted List, în conformitate cu legislația Uniunii Europene (Regulamentul 910/2014).

Prin prezentul act de procedura fiscală se reglementează recalcularea contribuției la sănătate pentru contribuabilii care realizează venituri extra-salariale în situația în care intervine decesul contribuabilului în interiorul exercițiului fiscal pentru care este datorată contribuția.

Sunt vizați acei contribuabili care au realizat venituri salariale unde contribuția este datorată prin efectul legii prin depășirea plafonului de scutire ori acei contribuabili care s-au asigurat în sistemul public de sănătate prin opțiune.

Situațiile de deces ale contribuabilii sunt identificare de către compartimentul de specialitate din cadrul autorității fiscale prin diverse metode cum ar fi datele comunicate de către evidenta persoanelor ori prin constatări proprii.

Aceste situații vor fi identificate anual pana la data de 31 decembrie de către compartimentul de specialitate din cadrul autorității fiscale care va recalcula contribuția la sănătate în conformitate cu prezenta procedură.

În mod practic va fi redusă suma contribuției la sănătate datorată la plata, rămânând ca și obligație de plata suma proporțională cu numărul de luni trecute de la începutul exercițiului financiar și până la data decesului contribuabilului.

Decesul contribuabilului nu conduce la scutirea la plată a contribuției la sănătate.

Suma contribuției datorate la plată va fi menționată în certificatul de atestare fiscală solicitat de notarul public unde este realizată dezbaterea succesiunii.

Dacă succesiunea este acceptată de către moștenitori, atunci organul fiscal emite și comunicp decizia prevăzută la art 23 alin.(4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală iar aceștia vor prelua și obligația plății contribuției la sănătate.

Procedura arată modul în care succesorii preiau contribuția în sarcina de plată, dobândind calitate de debitori către bugetul de stat.

Acest act normativ vizează persoanele fizice înmatriculate la Registrul Comerțului care desfășoară activități independente. Perioada pe care aceste persoane desfășoară activitățile economice este considerată vechime dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

n Veniturile provenite din activitatea economică desfășurată în anul supus recunoașterii vechimi sunt cel puțin egale cu nivelul a de 12 ori salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit conform legii în anul respectiv;

n Persoana fizică este înmatriculată la Registrul Comerțului cu un singur cod C.A.E.N. de activitate ori cu codul C.A.E.N. principal de activitate pentru care se dorește recunoașterea vechimii.

Vechimea în muncă și după caz, vechimea în specialitate este considerată perioada în care persoana fizică autorizată a desfășurat activitate economică și a achitat contribuțiile, taxele și impozitele legale, nefiind luate în considerare perioadele în care aceasta nu desfășurat o activitate generatoare de venit ori a avut activitatea suspendată.

Trebuie reținut de asemenea că din punct de vedere al vechimii în câmpul muncii, în condiția plăților asigurărilor sociale exista deja o legislație în acest sens, în conformitate cu Legea pensiilor și Codul Fiscal.

Prin acest act normativ sunt modificate reglementări anterioare existente prin care anumite entități au obligația de a incasa de la cetățeni ori de la consumatori sume de bani reprezentând contravaloarea activităților care au fost prestate, a livrărilor de bunuri ori a prestărilor de servicii.

Principalele modificări sunt:

n Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.128/2022 autoritățile publice au obligația de a încasa de la cetățeni sau contribuabili prin intermediul cardurilor de credit, debit sau cele pre-plătite sau prin intermediul terminalelor POS ori cu ajutorul altor facilități moderne de încasare sumele reprezentând: tarife, contribuții, amenzi, dobânzi, penalități, impozite, taxe etc. Înaintea intrării în vigoare a Legii nr.128/2022 această obligație exista doar pentru operatorii economici de servicii de utilități publice și instituții publice. Elementele de noutate vin din introducerea acestei obligații și pentru autoritățile publice, precum și din acceptarea ca mod de plată a cardurilor pre-plătite.

n Acele persoane juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul ori cu ridicata, respectiv prestări de servicii și care au realizat anual o cifră de afaceri de peste 50.000 de euro sunt obligate să se doteze cu terminale POS ori cu alte soluții moderne prin care sa accepte carduri de debit ori de credit, plăți electronice ori carduri pre-plătite. Elementul de noutate în acest caz vine din obligația de a accepta la plată a cardurilor pre-plătite.

n În cazul în care situația de mai sus nu se realizează iar persoana juridică care desfășoară activități de comerț cu amănuntul ori cu ridicata, respectiv prestări de servicii nu a realizat anual o cifră de afaceri de peste 50.000 de euro în anul anterior dar depășește acest plafon în exercițiul curent, atunci obligația de utilizare a noilor sisteme de încasare decurge începând cu trimestrul următor celui în care a fost depășit plafonul. Cursul de schimb pentru calcularea plafonului este cursul BNR comunicat în data de 31 decembrie a anului anterior.

n În cazul în care persoană juridică care realizează activități de comerț de bunuri cu amănuntul ori cu ridicata efectuează prestări de servicii și este deja dotată cu sistem POS ori cu alte sisteme moderne de încasare, iar în doi ani consecutivi nu atinge plafonul de 50.000 de euro atunci acea persoană juridică poate renunța la această obligație.

n Operatorii economici care sunt furnizori de servicii de utilitate publică, respectiv instituțiile publice care încasează tarife, taxe impozite contribuții, amenzi ori alte sume care li se cuvin au obligația de a accepta încasarea acestor sume cu ajutorul unui sistem de plată la distanță, respectiv online. Termenul limită pentru implementarea acestor sisteme este de maxim 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 128/2022.

O.U.G. 41/2022 a reglementat sistemul RO e-Transport prin care sunt supuse declarării transporturile de bunuri cu risc fiscal.

Prezentul act normativ reglementează categoriile de produse și bunuri inclusiv codurile NC, considerate a fi cu risc fiscal care fac obiectul monitorizării prin sistemul RO e-Transport.

Categoriile vizate sunt următoarele:

1) Legume, plante, rădăcini și tuberculi;

2) Fructe comestibile, coji de citrice sau de pepeni;

3) Băuturi, lichide alcoolice și oțet;

4) Sare, sulf, pământuri și pietre, ipsos, var și ciment;

5) Îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate;

6) Încălțăminte, ghete și articole similare;

7) Fontă, fier și oțel.

În vederea stabilirii dacă un produs intra în sfera de monitorizare a sistemului RO e-transport, trebuie să i se cunoască clasificarea tarifară. În ordin sunt detaliate produsele cu menționarea clasificării tarifare. Codurile NC reprezintă poziția tarifară, subpoziția tarifară sau codul tarifar.

Obligația declarării începe cu data de 1 iulie 2022, nerespectarea acestei obligații fiind sancționată cu amenzi semnificative.

Codul UIT, emis de sistemul RO e-Transport, care are ca scop identificarea unui transport, este elementul fundamental care va fi urmărit de autorități și care trebuie să însoțească transportul bunurilor cu risc fiscal în format fizic ori electronic împreună cu documentul de transport.

Prin prevederile O.U.G. nr. 36/2022 au fost acordate proceduri de acordare a șomajului tehnic cu suportarea decontării de la bugetul fondului de șomaj pentru salariații al căror contract de muncă este suspendat de angajator din cauza conflictului armat din Ucraina ori ca urmare a aplicării sancțiunilor internaționale asupra Federației Ruse și Belarusului în condițiile diminuării activității angajatorului din România.

Aplicabilitatea ordonanței care reglementează condițiile de fond și de formă pentru decontarea șomajului tehnic la angajatorii afectați de conflictul armat din Ucraina este de până la 31 decembrie 2022.

Prin M.M.S.S. nr.705/2022 se adoptă modelele documentelor depuse de angajatori în scopul decontării șomajului tehnic de către agențiile de ocupare a forței de muncă, fiind adoptate în format tipizat următoarele documente:

• Cererea pentru decontarea șomajului tehnic (Anexa 1);

• Declarația pe propria răspundere pentru îndeplinirea condițiilor legale în vederea decontării șomajului tehnic (Anexa 2);

• Lista nominală cu persoanele ce beneficiază de șomaj tehnic (Anexa 3).

Documentele mai sus menționate sunt transmise pe cale electronică de către angajatori către agențiile de ocupare a forței de muncă.

Termenul maxim de comunicare, sub sancțiunea decăderii, este luna curentă față de indemnizația care se cuvine lunii anterioare.

Prin prevederile O.U.G. nr. 36/2022 au fost acordate proceduri de acordare a șomajului tehnic cu suportarea decontării de la bugetul fondului de șomaj pentru salariații al căror contract de muncă este suspendat de angajator din cauza conflictului armat din Ucraina ori ca urmare a aplicării sancțiunilor internaționale asupra Federației Ruse și Belarusului în condițiile diminuării activității angajatorului din România.

Aplicabilitatea ordonanței care reglementează condițiile de fond și de formă pentru decontarea șomajului tehnic la angajatorii afectați de conflictul armat din Ucraina este de până la 31 decembrie 2022.

Prin M.M.S.S. nr.705/2022 se adoptă modelele documentelor depuse de angajatori în scopul decontării șomajului tehnic de către agențiile de ocupare a forței de muncă, fiind adoptate în format tipizat următoarele documente:

• Cererea pentru decontarea șomajului tehnic (Anexa 1);

• Declarația pe propria răspundere pentru îndeplinirea condițiilor legale în vederea decontării șomajului tehnic (Anexa 2);

• Lista nominală cu persoanele ce beneficiază de șomaj tehnic (Anexa 3).

Documentele mai sus menționate sunt transmise pe cale electronică de către angajatori către agențiile de ocupare a forței de muncă.

Termenul maxim de comunicare, sub sancțiunea decăderii, este luna curentă față de indemnizația care se cuvine lunii anterioare.

Legea nr. 163/2018 a reglementat posibilitatea ca societățile să poată distribui dividende trimestrial pe baza anumitor situații financiare întocmite trimestrial.

Trebuie reținut faptul ca pentru plata dividendelor trimestriale este reținut și se plătește impozit pe dividende până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost efectuate plățile de dividende.

Conform legii, dacă prin situațiile financiare anuale se constată că dividendele plătite pe parcursului anului sunt în suma mai mare decât se cuvine în baza situațiilor financiare anuale, atunci beneficiarii dividendelor trebuie să restituie dividendele necuvenite în termen de 60 de zile.

Trebuie reținut faptul că în cazul în care apare situația mai sus menționată ca dividendele plătite către participanții la societate în baza situațiilor financiare trimestriale să fie mai mari decât cele care se cuvin în baza situațiilor financiare anuale, atunci și impozitul pe dividend plătit către bugetul de stat pentru plățile trimestriale de dividende va fi mai mare decât impozitul pe dividendele cuvenite către participanții la societate conform determinării în baza situațiilor financiare anuale.

Op.A.N.A.F. nr. 765/2022 adoptă procedura de restituire ori regularizare a impozitului pe dividend plătit în plus pentru situația mai sus menționată.

Procedura fiscală ce trebuie urmata în cazul în care un plătitor se afla în situația de restituire a impozitului pe dividende plătit în plus către bugetul de stat este următoarea:

1) Prima data va depune o declarație rectificativă privind impozitul pe dividend care a fost plătit în plus;

2) După depunerea declarației rectificative va depune la organul fiscal competent o cerere de restituire sau regularizare a impozitului pe dividend. Cererea este un formular tipizat, având o importanță deosebită în cadrul aceste proceduri fiscale care a fost adoptată prin acest act normativ.

Trebuie avute în vedere următoarele:

• Cererea de restituire ori regularizare a impozitului pe dividend poate fi depusă doar după ce beneficiarii de dividende au restituit către societate dividendele achitate în plus.

• Termenul în care cererea poate fi depusă este de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul de restituire. (cf art. 219 din Codul de procedură fiscală).

• Dacă contribuabilul înregistrează obligații fiscale restante, inclusiv amenzi datorate către bugetul de stat, atunci se efectuează mai întâi compensarea sumelor restante, iar mai apoi va fi regularizată diferența (cf. art. 167 și art. 168 din Codul de procedură fiscală).

Este necesar ca în cererea de restituire a sumelor sa fie menționat contul bancar în care contribuabilul dorește să se realizeze restituirea diferenței de impozit.

Prin acest act normativ au loc mai multe modificări punctuale în domeniul anumitor proceduri fiscale și a anumite proceduri vizând accizele din Codul Fiscal. Modificările sunt punctuale, iar în aplicarea lor este necesar sa avem în vedere și celelalte reglementări legale din aceasta sferă.

În prima instanță O.G. nr. 6/2019 a reglementat o amnistie fiscală prin care a fost posibilă anularea accesoriilor și dobânzilor de întârziere pentru plata integrala a debitului pana la o anumită scadență, iar pentru debitele principale care sunt mai mari de 1.000.000 de lei a fost permisă inclusiv o restructurare a debitului sub condiția respectării anumitor proceduri prevăzute în legislație. După acest pas au existat mai multe modificări în ceea ce privește prelungirea și prorogarea anumitor termene de aplicare.

Legea nr.112/2022 prorogă termenul de depunere a notificării pentru aplicarea O.G./2022 până la data de 31 decembrie 2022.

În perioada stării de urgență au fost acordate cu titlu de împrumut către contribuabilii care au întrunit criteriile de eligibilitate anumite sume care au provenit din privatizarea anumitor entități de stat. Prin prevederile Legii nr.112/2022 estre introdusă o derogare de la codul fiscal prin introducerea posibilității ca acele împrumuturi sa fie convertite în acțiuni la acei debitori la care statul este acționar integral sau majoritar, sub condiția respectării legislației în domeniul ajutorului de stat.

De asemenea se reafirma ca sunt mici producători care au anumite drepturi suplimentare acei producători de vin cu o capacitate mai mica de 1000 de hl ori acei producători de produse intermediare cu o capacitate mai mică de 250 de hl, raportat la producția anului anterior.

Anterior acestei modificări normative perioada de analiză era de “12 luni consecutive de funcționare”. Pentru acei operatori care sunt nou înființați estimarea producției se va face pentru o perioada de 12 luni consecutive.

În cazul micilor distilerii va fi aplicată o acciza redusa la în limita cantității maxime anuale de 10 hl de alcool pur. Condiția impusa pentru a se beneficia de aceasta facilitate este ca aceste distilerii sa fie independente și să nu producă sub licența altor distilerii.

Scopul acestui act normativ este de a garanta fiecărui navigator dreptul la un loc de muncă sigur și lipsit de pericole, care să respecte normele de siguranță, dreptul al condiții echitabile de încadrare în muncă, la condiții de muncă și viață decente la bordul navelor și la protecția sănătății, asistență medicală, măsuri sociale precum și alte forme de protecție socială, în conformitate cu legislația internațională în domeniul maritim.

Ordonanța nu se aplică personalului aflat la bordul navelor militare ori a navelor militare auxiliare, a navelor de pescuit sau care desfășoară activități similare, a navelor de construcție tradițională (cum ar fi joncile sau ambarcațiunile mici cu pânze), a iahturilor care nu desfășoară activități comerciale, navelor care navighează în apele interioare navigabile ale României, navelor care navighează în zonele din România în care se aplica regulamentele portuare, navelor care navighează în limita a 20 de mile marine distanta fata de țărmul romanesc și a unităților mobile de foraj marin.

Este interzisă folosirea, angajarea ori munca la bordul unei nave a persoanelor cu o vârstă sub 16 ani.

Este interzisă munca de noapte a navigatorilor mai tineri de 18 ani.

Este de asemenea interzisă folosirea, angajarea sau munca navigatorilor cu vârstă mai mică de 18 ani atunci când sănătatea ori securitatea sunt susceptibile a fi compromise, cum ar fi: munca la cald sau lucrul cu foc încins, munca în afara bordului navei, munca în calitate de bucătar și curățarea aparatelor de bucătărie, ridicarea deplasarea sau transportul încărcăturii ori a obiectelor grele, munca în interiorul boilerelor, tancurilor si coferdamurilor, expunerea la zgomote sau vibrații cu efect nociv, manipularea unor instalații de ridicat ori a altor echipamente sau utilaje cu motor ori comunicarea prin semnale cu operatorii de echipamente de acest gen, manipularea cablurilor de amaraj ori de remorcare ori a echipamentelor de ancorare, legarea/dezlegarea navei, munca la înălțime sau pe punte în condiții de vreme rea, întreținerea echipamentului electric, expunerea la materiale potențial dăunătoare ori agenți fizici nocivi precum substanțele periculoase sau toxice și radiațiile ionizate și manipularea sau controlul asupra bărcilor navei.

Nici un navigator nu poate lucra la bordul unei nave dacă nu posedă un certificat medical.

Conform A.N.R. (Autoritatea Navală Română) este necesar ca înainte de a fi începută munca pe o navă fiecare navigator să posede un certificat medical valabil prin care să se ateste ca acesta este apt pentru îndeplinirea atribuțiilor care îi revin prevăzute de cadrul muncii în larg.

Emiterea certificatului medical se face în baza rezultatului examinărilor specifice, efectuate de medici/examinatori în cadrul unităților specializate medicale și psihologice, publice ori private, agreate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Este necesar ca navigatorii sa fie absolvenți ai unui curs de pregătire obligatorie în materie de siguranță maritimă la bordul navelor. Înainte de începerea muncii la bordul navei este necesar ca toți navigatorii să urmeze instruirea de familiarizare cu nava, în conformitate cu atribuțiile acestora.

Navigatorii de cetățenie română care muncesc la bordul navelor care arborează pavilion român sau străin trebuie sa dețină un contract de munca al navigatorilor semnat de navigator, de armator și de un reprezentant al armatorului, prin care sunt garantate condițiile decente de muncă și de viață la bordul navei conform prevederilor Ordonanței de urgență nr. 50/2022.

Elementele minime pe care trebuie să le conțină contractul de muncă al navigatorului de cetățenie română, indiferent de pavilion sunt următoarele:

• Numele complet al navigatorului;

• Data nașterii sau vârsta, precum și locul nașterii;

• Numele și adresa armatorului;

• Locul și data când intra în vigoare contractul de munca;

• Funcția/poziția pe care este angajat navigatorul;

• Salariul navigatorului ori după caz formula utilizată pentru calcularea acestuia;

• Cuantumul concediului anual plătit ori după caz formula utilizată pentru calculul acestuia;

• Termenul contractului și condițiile încetării acestuia;

• Beneficiile în materie de sănătate și protecție socială care trebuie asigurate navigatorului de către armator;

• Dreptul navigatorului de a fi repatriat.

Armatorii navelor care arborează pavilion român trebuie să ia măsuri pentru ca plata salariilor navigatorilor să fie efectuate într-un interval care să nu depășească o lună de la data stabilita pentru plata salariului. Navigatorii trebuie să primească un extras lunar cu totalul sumelor datorate și vărsate. Navigatorii au de asemenea dreptul de a trimite în mod regulat o parte din remunerație sau remunerația integrală familiilor ori persoanelor pe care le au în întreținere sau care au dreptul la aceasta, cu realizarea viramentelor în timp util și în mod direct persoanei sau persoanelor desemnate de navigator.

Norma timpului de lucru pentru un navigator este prevăzută în contactul colectiv de munca și nu poate fi mai mare de 8 ore pe zi, cu două zile de odihna săptămânal și odihna în zilele de sărbătoare.

Durata maximă legală a timpului de muncă nu trebuie să depășească 14 ore în orice perioada de 24 de ore ori 72 de ore în orice perioada de șapte zile.

Timpul legal de odihnă nu poate fi mai mic de 10 ore în orice perioadă de 24 de ore ori de 77 de ore în orice perioadă de șapte zile.

Armatorii navelor care arborează pavilion român au obligația de a se asigura ca pe navele lor sunt furnizate hrană și apă potabilă de calitate corespunzătoare, cu o valoare nutrițională și cantitate care să corespundă nevoilor persoanelor aflate la bord, cu luarea în considerație a apartenentelor culturale și religioase ale acestora.

Armatorii navelor care arbitrează pavilion român sunt obligați să se asigure ca la bordul navelor lor sunt luate măsurile necesare în vederea protecției sănătății și a îngrijirii medicale a navigatorilor, aceste măsuri incluzând asistență stomatologică de bază.

Costurile generate de boală, accident ori deces survenit în timp ce navigatorii își desfășoară activitatea în baza unui contract de munca sunt suportate de către armatorii navelor care arborează pavilion român. O garanție financiară este încheiată în acest sens.

Un navigator este pe deplin îndreptățit sa solicite încetarea contractului de munca fără preaviz și fără penalități, atunci când survine moartea sau boala grava a soției/soțului, copilului sau a unui părinte sau dacă nava pe care se află navigatorul îmbarcat este pe cale de a naviga într-o zona de război, asa cum este definită în asigurarea navei, și în care navigatorul nu consimte să meargă.

Promovarea creării facilităților de bunăstare și servicii sociale în porturile românești revine în sarcina Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și a instituțiilor din subordine care acționează în consultare cu organizațiile de profil ale navigatorilor și armatorilor.

La momentul intrării în vigoare a ordonanței de urgență nr.50/2022 se abrogă H.G. nr.83/2003, Ordinul ministrului transportului și infrastructurii nr. 247/2010, precum și art 4 lit. j) și art .41 din anexa nr. 2 la H.G. nr.476/2003.

Prin acest act normativ se reglementează implementarea și operaționalizarea, pin interconectare cu cu sistemele actuale deținute de Ministerul Finanțelor (RO e-Factura și Trafic control) a sistemului RO e-Transport care este un sistem electronic pentru monitorizarea transporturilor rutiere care au un risc fiscal ridicat. Scopul acestui sistem este de a crește gradul de colectare a impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat precum și de prevenire și combatere a comerțului ilicit de bunuri. Utilizarea acestui sistem are caracter obligatoriu.

Prin Sistemul RO e-Transport transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat va fi declarat și înregistrat în acest sistem care va genera un cod UIT. Codul generat va fi elementul principal pentru urmărirea de către autorități a transportului și este obligatoriu ca acesta să însoțească transportul bunurilor cu risc fiscal, fie în format fizic fie în format electronic, alături de documentul care însoțește transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat.

Categoriile de operatori economici care sunt obligate sa declare în sistemul RO e-Transport sunt următoarele:

• În cazul livrărilor pe teritoriul României de bunuri cu risc fiscal obligația de declarare revine furnizorului din România;

• Pentru achizițiile intracomunitare de bunuri cu risc fiscal obligația de declarare revine beneficiarului din România care a efectuat achiziția intracomunitară;

• În cazul importurilor ori a exporturilor obligația de declarare revine importatorului, respectiv exportatorului;

• Dacă există transporturi intracomunitare de bunuri aflate în tranzit cu încărcare, descărcare ori depozitare pentru formarea unui nou transport, în acest caz obligația de declarare revine depozitarului în incinta căruia se efectuează respectiva operațiune de descărcare ori depozitare.

Utilizatorii sistemului RO e-Transport pot solicita obținerea codului UIT cu maxim 3 zile calendaristice înainte de data declarată pentru începerea transportului,dar pana la prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv punerea efectiva în mișcare a vehiculului.

Codul UIT este înscris obligatoriu pe documentul de transport, lizibil și fără ștersături sau adăugiri.

Valabilitatea codului UIT este de 5 zile calendaristice de la data de începere a transportului.

În cazul în care există un transport de bunuri cu risc fiscal risc fiscal ridicat, precum și alte bunuri care sunt considerate cu risc fiscal, atunci toate bunurile transportate vor fi declarare în sistemul RO e-Transport.

Art.13 din O.U.G. nr. 41/2022 prevede mai multe contravenții privind nerespectarea prevederilor acestei legi cu amenzi de la 10.000 la 50.000 ron în cazul persoanelor fizice și cu amenzi de la 20.000 la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum și confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.

În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul oficial a O.U.G. nr. 41/2022 printr-un ordin al președintelui A.N.A.F. vor fi stabilite bunurile cu risc fiscal ridicat al căror transport trebuie monitorizat prin sistemul RO e-Transport.

Prin O.U.G. nr. 41/2022 nu se aduc modificări la legislația privind protecția datelor cu caracter personal. Legiuitorul a prevăzut ca acele date cu caracter personal provenite din utilizarea sistemului RO e-Transport să fie folosite în scopul respectivei ordonanțe, persoanele cu atribuții din autoritatea fiscală care au acces la aceste date fiind obligate să păstreze secretul fiscal.

Prin prevederile O.U.G. nr. 36/20202 se reglementează situația salariaților care își desfășoară activitatea în cadrul unor operatori economici a căror activitate este afectată de sancțiunile date ori de întreruperea unor tranzacții comerciale din cauza conflictului armat din Ucraina.

Este astfel instituita posibilitatea ca acești salariați să beneficieze de o indemnizație de șomaj tehnic suportată din bugetul asigurărilor de șomaj în intervalul 7 aprilie 2022 - 31 decembrie 2022.

Procedura prin care este acordat șomajul tehnic este similară indemnizației de șomaj tehnic care se acordă în perioada în care contractul de muncă al salariatului este suspendat la inițiativa angajatorului din cauze economice în conformitate cu prevederile art.52 alin (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii.

Valoarea brută a indemnizației este în procent de 75% din salariul de bază brut al salariatului, fără a se depăși pragul de 75% din salariul mediu brut reglementat de legea asigurărilor sociale pentru anul 2022.

Categoriile de salariați care pot beneficia de indemnizație sunt următoarele:

Ø Salariații angajatorilor care au tranzacții comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federația Rusă sau Belarus ale căror activități economice sunt afectate de conflictul armat, cu condiția de a se înregistra o diminuare a încasărilor în procent de 20% raportate la încasările lunii ianuarie 20022 ori comparativ cu aceeași lună din anul 2021.

Ø Salariații angajatorilor care sunt supuși unor sancțiuni internaționale pentru care fondurile ori resursele economice sunt blocate prin ordin al președintelui A.N.A.F.

Indemnizația este acordată proporțional cu numărul de zile pentru care activitatea este redusă ori suspendată. Indemnizația este supusă impozitului pe venitul din salarii și asigurărilor sociale obligatorii (C.A.S. și C.A.S.S.) , nefiind datorată contribuție asiguratorie pentru muncă.

În cazul în care angajatorii își desfășoară activitatea în acele domenii unde sunt acordate facilități fiscale pentru salariați (cum ar fi construcțiile, domeniul cercetării, dezvoltarea de programe software etc:) pentru indemnizația de șomaj tehnic reglementată prin prezenta ordonanță nu se vor acorda facilități fiscale.

Din punct de vedere procedural în vederea acordării sumelor de bani aferente indemnizației angajatorii interesați trebuie să depună prin posta electronica la agențiile pentru ocuparea forței de muncă mai multe documente și anume:

• Cerere de solicitare a indemnizației;

• Declarație pe propria răspundere;

• O lista cu salariații care beneficiază de indemnizație.

Modelul tipizat al documentelor urmează a fi aprobat prin ordin de ministru în termen de 10 zile de la prezenta ordonanță.

Solicitările pentru decontarea indemnizației se depun în luna curentă pentru indemnizația aferenta lunii anterioare. Termenul de decontare a indemnizației din bugetul pentru șomaj este de maxim 15 zile de la depunerea documentelor necesare al agenției de ocupare a forței de muncă. Indemnizația se plătește de către angajatori către salariați în termen de 3 zile lucrătoare de la încasare.

Observații:

• În cazul în care un care un salariat are mai multe contracte de muncă în derulare, cel puțin unul fiind activ, atunci nu beneficiază de indemnizație;

• În cazul în care un salariat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă și toate sunt suspendate atunci are dreptul la indemnizație la angajatorul cu salariul cel mai mare;

• Pe durata acordării acestei indemnizații se beneficiază de drepturile aferente concediilor medicale, iar perioada reprezinta stagiul pentru șomaj;

• Perioada de acordare pentru aceste indemnizații va fi luata în considerare la analizarea stagiului pentru concediul pentru creșterea copilului;

• În aceeași perioada din lună pentru salariați diferiți angajatorul poate solicita atât șomaj tehnic asa cum este el reglementat de O.U.G. 36/2022 cât și reducerea timpului de lucru în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 132/2020;

• Același salariat, în perioade diferite din lună, are dreptul atât la o indemnizație pentru reducerea timpului de lucru (cf. O.U.G. 132/2020) cât și la indemnizația prevăzută de O.U.G. 36/2022;

• Indemnizația nu se acorda salariaților care au ca angajatori instituții și autorități publice

• Indemnizația nu se acordă angajatorilor aflați în faliment, dizolvare ori lichidare sau care au activitatea suspendată ori asupra cărora sunt impuse restricții pentru alte motive în afara celor din O.U.G. 36/2022

Legea 72/2022 vine cu doua modificari:

1. plafoneaza diurnele pentru personalul incadrat cu contract de munca;

2. anuleaza majorarile si penalitatile aplicate in urma unui control, de la 1 iulie 2015 si pana pe 2 aprilie 2022, cu drept de returnare a banilor

Noul plafon:

• Se impoziteaza tot ce este peste de 2,5 ori nivelul stabilit, in limita a 3 salarii de baza (sau 3 remuneratii in cazul administratorilor/managerilor)

Se compara diurna conform legii (2.5x) cu diurna cu 3 salarii conform salariului de baza - si se acorda cea care este mai mica dintre ele.

ANAF si-a initializat baza de date privind riscul fiscal. Avand toate informatiile la un loc, fiscului ii este acum usor sa vada cine declara in mod corect - si cine nu. Un exemplu practic: daca aduceti documentele cu intarziere, daca nu prezentati toate facturile pentru contabilizare, vor aparea diferente intre contabilitatea Dumneavoastra si a clientilor sau furnizorilor Dumneavoastra, care vor declansa alerte fiscului: Dumneavoastra declarati o suma, iar clientii sau furnizorii Dumneavoastra declara alta suma. Daca veti ajunge in categoria de risc fiscal si aveti TVA de recuperat, fiscul nu va mai oferi atat de usor rambursarea de TVA. In loc de acest lucru, puteti fi subiectul unei inspectii fiscale, care sa acopere toate operatiunile Dumneavoastra din ultimii 5 ani.

Exista doua categorii de deconturi de TVA:

• deconturi cu sume pozitive (cu TVA de plată);

• deconturi cu sume negative. Aceste deconturi cu sume negative, la randul lor, au urmatoarele 2 subcategorii:

  • 1. 1. • deconturi cu sume negative cu opţiune de rambursare;

          • deconturi cu sume negative fără opţiune de rambursare (sume care se reportează în decontul perioadei următoare).

Ce este nou:

• • • Procedura de soluţionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare introdusa prin Ordinul 352/2022 reprezinta o punere in practica a articolului 169 din Codul de Procedura Fiscala si incepe prin a identifica personajele-cheie: compartimentul de specialitate, organul fiscal competent, conducatorul unitatii fiscale, persoana impozabila.

    • Apoi, Procedura prezinta principalul instrument pe care il vor folosi cei implicati in evaluarea cererilor de rambursare: "Baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA reprezintă o listă în care sunt înscrise persoane impozabile, despre care organele fiscale deţin informaţii că pot prezenta un risc fiscal de rambursare necuvenită”. Dincolo de detaliile privind colaborarea inter-institutionala, Procedura prezinta, in mod transparent, si modul in care o persoana impozabila poate ajunge in aceasta baza de date:

      • • informari de la alte institutii

        • elementele constitutive ale unor infractiuni de natura fiscala

        • inspectia fiscala detecteaza diferente mai mari de 10% din suma rambursata, minim 10 000 de euro

        • neconcordante semnificative intre informatiile din formularele 390 (tranzactii intracomunitare) si/sau 394 (tranzactii in Romania) dintre partenerii de afaceri

• Inspectorii vor analiza raportul de cauzalitate

  • • Procedura introduce si o serie de Comisii in vederea analizării şi aprobării sau respingerii propunerilor de menţinere sau de radiere în/din baza de date specială

    • In cazul în care prin decizia comisiei se stabileşte menţinerea persoanei impozabile în baza de date specială, decontul cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare se soluţionează cu efectuarea inspecţiei fiscale anticipate

    • Procedura detaliaza mai multe fluxuri:

      • • Fluxul de analiză a deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare depuse de contribuabilii mari şi mijlocii

        • Fluxul de analiză a deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare depuse de alţi contribuabili decât marii contribuabili şi contribuabilii mijlocii

        • Fluxul operaţiunilor în cazul deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare soluţionate cu inspecţie fiscală anticipată

• De asemenea, Procedura include si dispoziţii speciale privind soluţionarea deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare depuse de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a anulat, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA, sau care au fost radiate din evidenţa organelor fiscale pe parcursul procedurii de soluţionare

In concluzie, este extrem de important sa prezentati contabilului Dumneavoastra toate documentele primare, in fiecare luna, din timp.

ℹ️ Care sunt cheltuielile deductibile: https://www.piroi.eu/news/deductibilitate

---

Prin actul normativ analizat se aproba procedura de soluționare a deconturilor de T.V.A. cu opțiune de rambursare. Termenul de la care se va aplica această procedura pentru deconturile de T.V.A. este de 1 februarie 2022.

Este reglementata constituirea și gestionarea unei baze de date care are ca scop gestionarea riscului de rambursare necuvenita a T.V.A. în care sunt înscrise persoanele impozabile care pot reprezenta din perspectiva organelor fiscale un risc fiscal privind o rambursare necuvenită de T.V.A.

Baza de date în discuție conține informații cum ar fi numele și denumirea persoanei impozabile, codul de înregistrare în scopuri de T.V.A., numărul și data referatul prin care a fost introdusă respectiva persoană în baza de date, motivele pentru care s-a realizat înregistrarea în baza de date ori după caz, radierea din baza de date.

Reprezinta motive de risc fiscal ce duc la înregistrarea unei persoanei impozabile în baza de date mai sus menționată următoarele:

• Atunci când organele fiscale primesc documente oficiale de la alte instituții, iar în urma analizării informațiilor primite se constată un risc de rambursare necuvenită a T.V.A.;

• Dacă în cadrul acțiunilor de control fiscal au fost constatate fapte care pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni de natură fiscală;

• Dacă odată cu ocazia inspecției fiscale ulterioare rambursării, au fost stabilite diferențe mai mari de 10% din suma rambursata, dar nu mai puțin de 50.000 de lei pentru fiecare decont de TVA care a făcut obiectul inspecției ulterioare;

• Atunci când au fost constatate neconcordanțe semnificative verificate și confirmate de către organul fiscal intre informațiile generate de formularul 394 și formularul 390 în legătură cu partenerii de afaceri;

Baza de date trebuie actualizată anual până la data de 31 ianuarie din anul următor, procedura reglementând și radierea persoanelor din acesta bază de date.

Ordinul este structurat în vederea soluționării optime a deconturilor de T.V.A. cu opțiune de rambursare, în funcție de mărimea contribuabilului, existând în acest sens doua fluxuri ale documentelor, și anume:

• Procedura de soluționare a deconturilor de T.V.A. cu opțiune de rambursare la solicitările contribuabililor;

• Procedura de soluționare a deconturilor de T.V.A. cu opțiune de rambursare la solicitările contribuabililor mari și mijlocii.

Dacă există contribuabili nemulțumiți de modul în care s-a soluționat procedura în cazul sau atunci aceștia pot contesta, aplicând procedura contestației actului administrativ.

Cetățenii din Ucraina care doresc sa fie încadrați în muncă pe teritoriul României beneficiază de acest drept și de o procedură simplificată, reglementată de O.U.G. 20/2022.

Prin acest act normativ se adopta procedura efectivă de încadrare în munca în România a persoanelor care provin din Ucraina.

Exista două posibilități de încadrare în muncă :

• Persoana fizică cetățean din Ucraina poate solicita încadrarea în muncă prin intermediul agențiilor de ocupare a forței de muncă - sau:

• Persoana fizică cetățean din Ucraina se poate angaja în mod direct la un angajator din România;

Înregistrarea persoanelor fizice din Ucraina care apelează la serviciile Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă se realizează prin prezentarea unui document de identitate. După realizarea înregistrării în evidențe, aceste persoane beneficiază de prevederile Legii nr. 76/2002 privind șomajul.

În cazul în care persoana fizică din Ucraina nu deține un document prin care sa fie atestate studiile sau pregătirea profesională, atunci acesta va completa formularul “Declarație pe propria răspundere privind experiența necesară locului de munca”. Completarea declarației va fi făcută în cadrul serviciilor de formare și consiliere profesională, atât în limba română cât și în limba ucraineană.

În situația în care cetățeanul ucrainean contactează direct un angajator, atunci va completa Declarația pe propria răspundere împreună cu angajatorul la care urmează să se angajeze.

Formularul tipizat al declarației va fi publicat pe pagina de internet a Agențiilor pentru Ocuparea Forței de Muncă, declarația pe propria răspundere devenind parte anexă la contractul de muncă.

Contractul de muncă va îndeplini cerințele și exigențele Codului Muncii și a celorlalte prevederi normative.

Actul normativ analizat este adoptat în contextul situației din Ucraina. Se reglementează situația persoanelor fizice care provin din Ucraina și care se află pe teritoriul României, din punct de vedere financiar și fiscal, existând:

• Proceduri în domeniul fiscal referitoare la:

  • a) deducerea la calculul impozitului pe profit;

  • b) impozitului pe venitul microîntreprinderii;

  • c) venitului pe venitul persoanei fizice pentru donații;

• Procedura de încadrare în muncă a persoanelor fizice care provin de pe teritoriul Ucrainei

1. Proceduri referitoare la donații:

Atât persoanele fizice cât și persoanele juridice, exceptând instituțiile și autoritățile publice pot realiza donații în bani către I.G.S.U. întru-un cont deschis la trezoreria statului, sume care sunt destinate acordării de asistență umanitară către toți cetățenii străini ori apatrizi care provin din Ucraina și care se afla în situații dificile.

Termenul până la care se pot realiza aceste donații este data de 31 decembrie 2022, atunci când campania de donare se va încheia.

Din punt de vedere fiscal reținem următoarele despre aceste donații fiscale:

• La nivelul plătitorilor de impozit pe profit, donațiile reprezintă cheltuieli deductibile integral la calculul impozitului pe profit

• La nivelul contribuabililor plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderii donațiile reduc baza de impozitare a impozitului pe venitul microîntreprinderii

• Donațiile care sunt realizate de către persoane fizice care desfășoară activități independente ori care practica profesii libere, donațiile reprezinta cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe venit atunci cand acesta se determina in sistem real.

În cazul în care persoanele plătitoare de impozit pe profit, societățile plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderii ori a persoanelor fizice care efectuează activități independente sau profesii liberale care sunt impozitate în sistem real înregistrează cheltuieli cu bunuri acordate și servicii prestate destinate persoanelor afectate de situația din Ucraina vor vi aplicate următoarele reguli fiscale:

• În cazul plătitorilor de impozit pe profit cheltuielile sunt asimilate cheltuielilor sociale și se cumulează cu celelalte cheltuieli sociale si vor fi deduse în procent de 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile, in conformitate cu prevederile art.25 alin.(3) din Codul fiscal

• O alta posibilitate pentru plătitorii de impozit pe profit este considerarea acestor sume nedeductibile de la calculul impozitului pe profit, sa le asimileze cheltuielilor cu sponsorizările care împreună cu celelalte cheltuieli de sponsorizare să se scadă din impozitul pe profit datorat în limita de 7,5 la mie din cifra de afaceri , fără depășirea pragului de 20% din impozitul pe profitul datorat

• În cazul societăților microîntreprinderi, cheltuielile cu bunurile si serviciile acordate gratuit ca ajutoare umanitare către persoanele afectate de conflictul armat din Ucraina vor fi asimilate cheltuielilor cu sponsorizările iar împreună cu celelalte cheltuieli de sponsorizare ale microîntreprinderii reduc la plata impozitul pe venitul microîntreprinderii în procent de maxim 20% din impozitul datorat pentru respectivul trimestru.

• Acele persoane fizice care plătesc impozit pe venit din activități independente și care înregistrează cheltuieli cu bunurile acordate ori serviciile prestate către persoane provenite din Ucraina, pot urma următoarele proceduri fiscale:

  • • A) Pot asimila aceste cheltuieli unor cheltuieli de sponsorizare iar împreună cu celelalte cheltuieli de sponsorizare le vor considera ca fiind cheltuieli deductibile cu limită în procent de 5% dintr-o baza de calcul determinata în conformitate cu art.68 alin (6) Cod fiscal (venit brut - cheltuieli deductibile.

    • B) În cazul în care persoanele care plătesc impozit pe venit din activități independente în sistem real au calitate de angajatori pot deduce cheltuielile cu bunuri și servicii acordate către persoane fizice care provin din Ucraina, cu limită în procent de 5% din cheltuielile cu salariile, pe seama cheltuielilor sociale.

În cazul în care bunurile și serviciile acordate ca asistență umanitară către persoane ce provin din Ucraina sunt achiziționate de persoane înregistrate în scopuri de TVA regimul fiscal al TVA este următorul:

• Sunt asimilate livrărilor de bunuri din categoria sponsorizare/mecenat - nefiind colectat TVA la livrare, în conformitate cu art. 279 alin(8) Cod Fiscal.

• La achiziția bunurilor si a serviciilor, este permisă deducerea de TVA în procent de 3 la mie din cifra de afaceri calculată cf. Reglementărilor din domeniul TVA, cf. Normelor de aplicare ale art 270 alin.(8) lit.c) din Codul Fiscal, care se regăsesc la pct.7 alin.(12) lit.b) din HG. Nr.1/2016.

Cheltuielile realizate către UNICEF intra în aceeași sfera de reglementare și de de ducere, similar procedurilor cu sponsorizare.

Termenul pana la care se aplică aceste reglementari mai sus menționate este de 31.12.2022.

2. Procedura de încadrare în muncă a persoanelor fizice ce provin de pe teritoriul Ucrainei

Cetățenii din Ucraina care au intrat legal pe teritoriul României, dar care nu solicita o forma de protecție din cele din domeniul azilului în România, vor putea fi încadrați în muncă fără avizul de angajare prevazut în legislația privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

De asemenea, persoanelor care au fost angajate în muncă în condițiile mai sus amintite li se va prelungi dreptul de ședere în scop de munca fără obligația obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajarea în muncă.

În termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 20/2022, prin ordin al Ministrului Muncii, va fi adoptată și procedura efectivă care trebuie urmata de angajatori.

În cazul în care cetățenii care vin din Ucraina nu dețin documente care să ateste o calificare, aceștia vor putea fi încadrați pe o anumită calificare pe baza unei declarații pe propria răspundere pentru o perioadă de 12 luni, care poate fi prelungită ulterior cu încă 6 luni. Se exceptează de la regula de mai sus acele persoane care solicită încadrarea în profesii de medic, farmacist, asistent medical, moașă, arhitect, expert contabil, auditor financiar, consultant fiscal etc. (anexele 2, 4, 8 din Legea nr.200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale)

Prin prevederile actului normativ analizat se asigură finanțarea Comitetului olimpic și a Comitetului para-olimpic în baza taxelor aplicate în sectorul jocurilor de noroc fără a fi instituite noi taxe în domeniul jocurilor de noroc.

Conform actului normativ analizat, taxele care se aplica în domeniul jocurilor de noroc vor fi utilizate în felul următor:

• Un procent de 98,8% va rămâne ca sursa de finanțarea pentru bugetul de stat;

• Un procent de 1% va finanța bugetul Comitetului olimpic român;

• Restul de 0,2% va finanța bugetul Comitetului para-olimpic român;

Operatorii în domeniul jocurilor de noroc vor declara în mod fracționat suma corespunzătoare Comitetului olimpic si para-olimpic când vor depune declarație către bugetul de stat prin depunerea formularului 100, care probabil urmează să fie modificat.

Sumele destinate a fi celor două comitete, olimpic și para-olimpic, vor rămâne în continuare în administrarea A.N.A.F., având același regim de creanțe fiscale.

Legea nu dispune fracționarea plăților - și, pe cale de consecință, suma totală va fi achitata în aceleași conturi, ulterior urmând ca autoritatea fiscală să transfere sumele cuvenite către cele două comitete sportive.

Termenul de intrare în vigoare a acestei legi este este de 1 ianuarie 2022, însă, având în vedere data la care a fost publicat textul de lege în Monitorul Oficial, termenul la care va intra efectiv în vigoare această lege este data de 28 februarie 2022.

• Prin acest act normativ este actualizată și modificată procedura de depunere a declarației „Formular 100” privind impozitele și taxele datorate bugetelor de stat, respectiv „Formular 710”, declarație rectificativă privind sumele datorate bugetelor de stat atunci când sunt corectate erorile identificate.

• Există mai multe modificări punctuale, una dintre principalele modificări fiind actualizarea formularului F100 cu prevederile O.U.G. 153/2020 referitoare la reducerea la plata a impozitului pe venitul microîntreprinderii, impozitului pe profit, impozitului specific în condițiile din respectiva ordonanță, existenta ori majorarea capitalurilor proprii.

• A fost introdus în formatul declarației un rând care indică punctual reducerea de impozit conform O.U.G. 153/2020.

• A fost corelat de asemenea termenul maxim de depunere a declarației „Formular 100” pentru trimestrul IV aferent impozitului pe venitul microîntreprinderii până la data de 25 iunie din anul următor. Termenele mai sus menționate sunt aplicabile pe durata de aplicare a O.U.G. 153/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale.

• Apar două noi poziții în nomenclatorul obligațiilor de plată datorate bugetului de stat - și anume redevențele obținute din exploatarea resurselor din ape minerale naturale și redevențe deținute din exploatarea terenurilor cu destinație agricolă. Acei contribuabili care au calculat și au aplicat reducerea de impozit și care au depus Declarația 100 înainte de apariția O.P.A.N.A.F. 237/2022 prin care se modifică formularul nu este prevăzută depunerea unor declarații rectificative care să utilizeze noul formular. Astfel se deduce că noul formular va fi utilizat doar pentru acei contribuabili care nu au realizat încă declararea și care o vor efectua până la termenul limită de 25 iunie.

• Prin acest act normativ sunt aduse două modificări punctuale care se aplică persoanelor fizice care intră pe teritoriul României și care provin din state terțe și care dețin asupra lor o anumită cantitate de țigarete.

• Astfel, persoanele mai sus menționate sunt scutite de la plata accizei la introducerea în România a unei cantități mai mari de 200 de țigarete în cazul în care sosesc în România prin intermediul transportului aerian.

• În cazul în care persoanele în discuție intră în România prin intermediul altor mijloace de transport atunci cantitatea maximă de țigarete pentru care nu trebuie plătită acciza este de 40 de țigarete.

• Pentru alte produse accizabile scutite de acciza și condițiile în care se acordă scutirea de acciză la intrarea în România poate fi consultat O.M.F.P. nr. 105/2016.

• Prin O.M.F.P. nr. 152/2022 se realizează o reglementare a unei noi proceduri de depunere a “Declarației 112” privind impozitul pe venit și asigurările sociale obligatorii care va fi utilizată începând cu veniturile realizate în luna ianuarie 2022.

• Declarația va fi depusă în următoarele modalități 🗓:

  • • a) Lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare pentru care se plătesc veniturile, de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori ori care sunt asimilate acestora;

    • b) Trimestrial până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului de către următoarele categorii de plătitori:

      • • Asociații, fundații precum și alte entități fără scop patrimonial;

        • Societăți plătitoare de impozit pe profit și microîntreprinderi care au înregistrat venituri anuale în sumă de până la 100.000 de euro și au un număr mai mic de 3 salariați;

        • Persoane care desfășoară activități independente ori care exercită profesii liberale în orice forma de organizare și care au calitate de angajatori;

    • c) Până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, veniturile realizate pe baza unor contracte de activitate sportive, arende, asocieri cu persoane juridice, venituri din pensii, pentru care impozitul este reținut la sursa.

• Declarația ține cont de facilitățile existente cum sunt salariile plătite în sectorul construcțiilor, al celor care realizează programe de software sau a salariaților care realizează activități de cercetare-dezvoltare.

• Dincolo de scutirile mai sus menționate mai sunt și alte categorii de venituri scutite de la impozite cum ar fi:

  • • Pe rândurile 22 și 23 se va completa cu venitul din arenda scutit la impozitare, precum și impozitul pe arenda scutit la impozitare aferent membrilor cooperativelor agricole pentru care se beneficiază de scutirea la impozitul pe venit din arenda în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) lit. (b);

    • La rândurile 25 și 26 se completează veniturile din salarii, respective impozitul scutit la plata pentru acele persoane angajate în cadrul programului de susținere a angajării tinerilor în agricultură și în industria alimentară în conformitate cu art. 4 alin. (3) din Legea nr. 336/2018.

• Acest ordin se adresează persoanelor fizice care au calitatea de profesioniști, conform Codului Civil si care au avut activitatea profesională închisă ori redusă în perioada pandemiei de coronavirus și care au beneficiat de indemnizații oferite ca sprijin de la bugetul de stat.

• Diferitele categorii de profesioniști (persoane fizice autorizate, persoane care încasează venituri din drepturi de autor, persoane care efectuează activități de natură sportivă în mod independent, întreprinderi individuale ș.a.m.d.) au avut dreptul de a primi și au beneficiat de următoarele tipuri de indemnizații:

  • • Indemnizație de șomaj tehnic în conformitate cu prevederile O.G. nr. 30/2020 cu modificări ulterioare;

    • Indemnizație pentru reducerea timpului de lucru.

• Indemnizațiile mai sus menționate sunt supuse impozitului pe venit, asigurărilor sociale obligatorii (contribuția la pensie și contribuția la asigurările sociale de sănătate).

• Pentru acele persoane fizice care au obligația de a depune declarația unică acest lucru trebuie să aibă loc până în data de 25 mai din anul următor pentru care se declara respectivele obligații fiscale. Data scadentă a obligațiilor fiscale este data de 25 mai a anului următor celui în care a fost încasată indemnizația.

• În cazul în care aceste persoane nu și-au îndeplinit obligația de a declara și de a plăti sumele care sunt datorate către bugetul de stat autoritatea fiscală va stabili din oficiu sumele care sunt datorate la plată, și va emite “decizia de stabilire din oficiu a contribuției de asigurări sociale”, un act admnistrativ-fiscal care are caracter executoriu.

• Acele persoane fizice care vor primi decizia de plată din oficiu trebuie să achite obligațiile fiscale în felul următor:

  • • În cazul în care comunicarea deciziei de plată este cuprinsă în intervalul 1-15 din luna atunci plata se va efectua până pe data de 5 a lunii următoare;

    • În cazul în care decizia este comunicată în perioada de 16-31 din luna curentă atunci plata se va efectua până pe data de 20 a lunii următoare;

• Dacă efectuarea unei plăți va fi realizată cu întârziere, atunci vor fi calculate obligații fiscale accesorii.

• În cazul în care contribuabilul nu este de acord cu declarația din oficiu atunci acesta poate exercita dreptul de contestare prin procedura contestației într-un termen de 45 de zile de la data la care a fost comunicat documentul către respectiva persoană fizică.

• În cazul în care sunt identificate erori iar decizia de stabilire din oficiu a fost emisa în mod eronat, se poate realiza anularea deciziei de stabilire din oficiu a acestor obligații fiscale, în conformitate cu procedura prezentată în ordin.

Prin acest act normativ se aprobă noile formulare și procedura de depunere pentru:

• • • • • • Formularul 205 “Declarație informativă privind impozitul reținut la sursa și câștigurile/pierderile din investiții pe beneficiari de venit”;

          • Formularul 207 “Declarație informative privind impozitul reținut la sursa/ impozitul suportat de plătitorul de venit/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți”.

      • Termenul de depunere al celor două declarații este 🗓 ultima zi a lunii februarie 2022 pentru veniturile aferente anului 2021.

      • Declarația 205 se depune pentru următoarele categorii de venituri:

        • • 1. Venituri din dividende;

          • 2. Venituri din dobânzi;

          • 3. Venituri din lichidarea unei persoane juridice;

          • 4. Venituri din pensii;

          • 5. Venituri din premii;

          • 6. Venituri din jocuri de noroc;

          • 7. Venituri din alte surse, altele decât cele prevăzute de art.114 alin (2) lit. k1) din Codul Fiscal;

          • 8. Venituri din activități independente prevăzute la art.682 din Codul fiscal și venituri din alte surse prevăzute la art.114 alin.(2) lit. k1) din Codul Fiscal;

      • Declarația 207 se depune pentru următoarele categorii de venituri :

        • • 1. Venituri din dividende, potrivit art. 223 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state, după caz;

          • 2. Venituri din dobânzi potrivit art. 223 alin (1) lit. b) și c) din Codul fiscal sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate cu România, după caz;

          • 3. Venituri din Redevențe, potrivit art. 223 alin.(1) lit. d) și e) din Codul Fiscal sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state, după caz;

          • 4. Venituri din comisioane, potrivit art. 223 alin.(1) lit. f) și g) din Codul fiscal sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state, după caz;

          • 5. Venituri din activități sportive și de divertisment, potrivit art.223 alin. (1) lit. h) și art. 227 alin. (1) din Codul Fiscal;

          • 6. Venituri reprezentând remunerații primate de persoane juridice străine care acționează în calitate de administrator, donator sau membru al consiliului de administrație al unui rezident, potrivit art. 223 alin. (1) lit. j) din Codul Fiscal;

          • 7. Venituri din servicii prestate de persoane nerezidente potrivit art. 223 alin (1) lit. i), k) și l) din Codul fiscal sau plăți pentru servicii tehnice potrivit art. 12 “Redevențe și plăți pentru servicii tehnice” din Acordul dintre România și Republica India pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscal cu privire la impozitele pe venit, ratificat prin Legea nr. 329/2013;

          • 8. Venituri obținute de persoane fizice nerezidente din premii acordate la concursuri organizate în România potrivit art. 223 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal;

          • 9. Venituri realizate de nerezidenți din lichidarea unui rezident potrivit art. 223 alin. (1) lit. o) din Codul Fiscal;

          • 10. Venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident, potrivit art. 223. alin 1 lit. p) din Codul Fiscal.

• De la data de 1 ianuarie 2022, regimul T.V.A. pentru livrarea de locuințe sociale ce beneficiază de cota redusa de T.V.A. de 5% în condițiile art. 291 alin. (3) lit. c) din Codul Fiscal este:

  • • O persoană fizică ori o familie poate achiziționa un număr nelimitat de locuințe sociale cu cota redusă de T.V.A. de 5% atâta timp cât prețul exclusiv T.V.A. este mai mic de 450.000 de lei;

    • O persoană fizică ori o familie poate achiziționa o singură locuință socială cu cota de T.V.A. de 5% când prețul exclusiv T.V.A. este cuprins între 450.000 și 700.000 de lei;

• Prin termenul de “locuință socială” se înțelege acea locuință care poate fi utilizată ca atare la data vânzării, având suprafața utilă de maxim 120 de mp.

• Revine în obligația autorității fiscale înființarea Registrului Electronic privind evidența locuințelor sociale facturate cu cota redusa de T.V.A. de 5%. În registrul locuințelor sociale cu cota de TVA de 5% vor fi înregistrate atât livrările de locuințe sociale care au un preț mai mic de 450.000 de lei cat și livrările de locuințe cu prețul între 450.000 și 700.000 de lei.

• Se stabilește de asemenea modul în care notarii publici vor accesa registrul mai sus menționat atunci când se efectuează transferul dreptului de proprietate asupra cotei reduse. Notarul public interesat care parafează documentele în vederea transferului de proprietate (indiferent dacă este în avans sau în procedura finală) atunci când prețul este între 450.000 de lei și 700.000 de lei va accesa registrul electronic pentru verificarea condiției ca dobânditorul să achiziționeze doar o singură locuință cu cota de 5%. Aplicația asigură confidențialitatea datelor vânzărilor de locuințe sociale cu preț mai mic de 450.000 de lei.

• Notarii publici vor fi înrolați în aplicația electronică de către Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, fiind necesar ca aceștia să dețină o semnătură electronică calificată.

• Ulterior interogării bazei de date și realizării procedurii prevăzute de actul normativ analizat, aplicația va genera un certificate tipizat din care va rezulta dreptul dobânditorului de a cumpăra o locuință cu cota de T.V.A. de 5%. Certificatul va fi anexat documentelor de transfer asupra dreptului de proprietate pentru respectiva locuință socială.

• Modul în care este organizată aplicația, permite în situația în care familie conform convențiilor dintre soți și doar unul dintre soți achiziționează în nume propriu o locuință socială ca doar acel soț dobânditor va fi înregistrat în registru.