__________
__________
__________
__________
__________
__________
Prin acest act normativ prin se dorește încurajarea desfășurării în România a activităților specifice desfășurate de nomazii digitali, prin stabilirea regimului fiscal aplicabil, respectiv scutirea de la plata impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale și a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate.
Conform OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, nomadul digital este „străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României și care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor sau care deține o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor și poate desfășura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanță, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor”.
Scutirea de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate se aplică nomazilor digitali prezenți pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe perioade care nu depășesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.
__________
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin acest act normativ, o serie de prevederi privind înregistrarea și anularea înregistrării în scopuri de TVA.
1. Modificari în ceea ce privește înregistrarea în scopuri de TVA
Este abrogat formularul 098 „Cerere de înregistrare în scopuri de TVA”. Contribuabilii care solicită înregistrarea în scopuri de TVA odată cu înmatricularea societății la Registrul Comerțului vor completa „Cererea de înregistrare fiscală” pe formularul aprobat prin Ordinul comun nr. 2509/5672/2022 al președintelui ANAF și al ministrului justiției, pe care îl vor anexa la cererea de înregistrare în Registrul Comerțului. Astfel, în această situație nu va mai fi necesară depunerea unui formular distinct de înregistrare în scopuri de TVA la organele fiscale competente.
Persoana impozabilă care solicită înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal ulterior înmatriculării societății la Registrul Comerțului va depune declarația de înregistrare fiscală la organele fiscale competente.
Persoana impozabilă care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, cf. art. 316 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul fiscal, va depune declarația de mențiuni la organele fiscale competente.
2. Modificări în ceea ce privește anularea înregistrării în scopuri TVA pentru persoanele impozabile înregistrate din oficiu
În situația în care organele fiscale competente înregistrează din oficiu contribuabilii în scopuri de TVA, acestea vor anula înregistrarea în scopuri de TVA, dacă aceștia se află în una din situațiile de anulare a înregistrării prevăzute la art. 316 alin. (11) lit. a) sau c) din Codul fiscal.
__________
Prin acest act normativ a fost reglementată procedura privind emiterea soluției fiscale individuale anticipate.
Acestă procedură se aplică pentru emiterea de către organul fiscal competent a soluției fiscale individuale anticipate privind reglementarea tratamentului fiscal aplicabil unei situații fiscale de fapt viitoare, în legătură cu impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii reglementate de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Contribuabilii sau plătitorii pot solicita organului fiscal competent emiterea unei soluții fiscale prin depunerea unei cereri, cu cel puțin 90 de zile anterior datei la care intenționează să efectueze tranzacțiile propuse. Cererea, documentația și orice alte comunicări ulterioare se transmit exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanță.
Cererea pentru emiterea soluției fiscale conține propunerea contribuabilului sau plătitorului cu privire la tratamentul fiscal aplicabil exclusiv tranzacțiilor pe care acesta urmează să le efectueze în viitor, ulterior depunerii cererii, prin prisma propriei interpretări. Aceasta este însoțită de informațiile detaliate referitoare la tranzacțiile propuse și de argumentele care susțin această propunere.
Anterior depunerii cererii pentru emiterea soluției fiscale, contribuabilul sau plătitorul poate solicita organului fiscal competent organizarea unei discuții preliminare. Transmiterea cererii pentru organizarea discuției preliminare se face exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanță și trebuie să conțină informații cu privire la datele de identificare ale contribuabilului sau plătitorului și ale reprezentantului legal, acolo unde este cazul și o scurtă prezentare a obiectului discuției. Cererea pentru organizarea discuției preliminare care este depusă concomitent sau ulterior cererii pentru emiterea soluției fiscale nu va fi luată în considerare de către organul fiscal competent. Discuția preliminară nu se mai organizează în cazul în care, anterior datei stabilite pentru desfășurarea acesteia, contribuabilul sau plătitorul depune o cerere pentru emiterea soluției fiscale.
Organul fiscal competent va comunica contribuabilului sau plătitorului condițiile în care se organizează discuția preliminară, într-un termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii solicitării. Anterior datei de desfășurare a discuției preliminare, organul fiscal competent poate solicita contribuabilului sau plătitorului informații suplimentare în legătură cu aspectele care vor fi discutate. Discuția preliminară, inclusiv afirmațiile și comentariile reprezentanților organului fiscal competent, participanți la discuție, nu sunt opozabile și nu constituie un angajament privind aprobarea ori respingerea cererii pentru emiterea soluției fiscale. De asemenea, participarea la discuția preliminară nu echivalează cu inițierea procedurii privind emiterea soluției fiscale și nu afectează ordinea de soluționare a unei cereri care este depusă ulterior de contribuabil sau plătitor.
Într-un termen de 15 zile de la data înregistrării cererii pentru emiterea soluției fiscale, organul fiscal competent efectuează o analiză prealabilă pentru conformitate a cererii de emitere a soluției fiscale. Analiza prealabilă are ca scop verificarea respectării condițiilor de formă, precum și confirmarea încasării taxei pentru emiterea soluției fiscale.
În cadrul analizei prealabile, cererea pentru emiterea soluției fiscale nu este luată în considerare în oricare din următoarele situații:
n cererea sau documentația nu este transmisă prin mijloace de transmitere la distanță;
n cererea sau documentația nu conține cel puțin unul dintre elementele prevăzute în anexa nr. 2 la ordin;
n cererea sau documentația nu este lizibilă, conține date sau informații discordante sau nu are legătură cu contribuabilul/plătitorul solicitant;
n temeiul de drept, în baza căruia a fost propusă soluția fiscală solicitată, se modifică în cadrul perioadei prevăzute pentru desfășurarea analizei prealabile, ulterior datei de depunere a cererii de emitere a soluției fiscale;
n cererea pentru emiterea unei soluții fiscale vizează mai multe obligații fiscale;
n taxa pentru emiterea soluției fiscale nu a fost efectiv încasată până la termenul-limită prevăzut pentru desfășurarea analizei prealabile.
Organul fiscal competent comunică anterior emiterii soluției fiscale proiectul soluției fiscale contribuabilului sau plătitorului în vederea formulării unui punct de vedere. Contribuabilul sau plătitorul comunică punctul de vedere cu privire la proiectul de soluție fiscală ori notifică organul fiscal competent cu privire la renunțarea la acest drept, în termenul care este prevăzut la art. 52 alin. (8) din Codul de procedură fiscală.
Soluția fiscală se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor și conține:
a) denumirea organului fiscal emitent;
b) data la care a fost emisă și data de la care este aplicabilă;
c) datele de identificare ale contribuabilului sau plătitorului beneficiar al soluției fiscale;
d) obiectul soluției fiscale;
e) obligația fiscală principală care face obiectul soluției fiscale;
f) motivul de fapt;
g) temeiul de drept;
h) referințe la completările documentației/solicitările de clarificări care au intervenit în perioada de emitere a soluției fiscale;
i) propunerea contribuabilului/plătitorului cu privire la reglementarea fiscală a situației fiscale de fapt viitoare;
j) punctul de vedere al contribuabilului/plătitorului solicitant privind proiectul soluției fiscale;
k) interpretarea organului fiscal competent cu privire la tratamentul fiscal aplicabil situației fiscale de fapt viitoare prezentate în cererea de emitere a soluției fiscale;
l) prezumțiile critice care pot afecta aplicabilitatea soluției fiscale;
m) orice alte mențiuni cu privire la aplicarea soluției fiscale.
În cazul în care contribuabilul sau plătitorul nu este de acord cu soluția fiscală emisă, acesta transmite, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, conform prevederilor art. 47 din Codul de procedură fiscală, o notificare la organul fiscal competent. Soluția fiscală pentru care contribuabilul sau plătitorul a transmis o notificare nu produce niciun efect juridic.
Respingerea cererii pentru emiterea soluţiei fiscale se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor şi conţine:
a) denumirea organului fiscal emitent;
b) datele de identificare ale contribuabilului/plătitorului solicitant al soluţiei fiscale;
c) obiectul soluţiei fiscale;
d) prezentarea situaţiei fiscale de fapt viitoare care face obiectul cererii, respectiv a temeiului de drept;
e) propunerea contribuabilului/plătitorului cu privire la reglementarea fiscală a situaţiei fiscale de fapt viitoare;
f) punctul de vedere al contribuabilului/plătitorului solicitant privind proiectul de respingere a cererii pentru emiterea soluţiei fiscale;
g) prezentarea considerentelor respingerii cererii de emitere a soluţiei fiscale, respectiv a temeiului de drept care a stat la baza respingerii;
h) orice alte menţiuni cu privire la motivele respingerii cererii.
__________
Pentru semestrul I al anului 2023, valoarea sumei care se acordă lunar, respectiv ocazional, sub formă de tichete culturale, stabilită conform prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin HG nr. 1.045/2018, cu modificările ulterioare, este de maximum 200 de lei/lună, respectiv de maximum 400 de lei/ eveniment.
Valoarea nominală stabilită mai sus menționată se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2023, respectiv august 2023 şi septembrie 2023.
Valorile anterioare care au fost stabilite pentru semestrul II al anului 2022 au fost de 190 de lei/lună, respectiv, maximum 380 de lei/eveniment. Aceste valori se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2023, respectiv, februarie 2023 și martie 2023.
Noile valori de maximum 200 lei/lună și de maximum 400 lei/eveniment se vor aplica începând cu luna aprilie 2023.
__________
Prin acest act normativ se definește caracterul ocazional al introducerii în România de bunuri aflate în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o țară terță.
Prin caracter ocazional al introducerii în România de bunuri aflate în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară terţă se înţelege:
§ introducere de bunuri care nu reprezintă o parte fracţionată a unei serii de introduceri efectuate de acelaşi călător într-un interval scurt de timp;
§ o introducere de bunuri efectuată la cel puţin 7 zile de la ultima introducere de bunuri de către acelaşi călător.
Nu se consideră introduceri de bunuri cu caracter ocazional introducerile de bunuri efectuate în mod regulat, respectiv de mai multe ori într-o zi ori la intervale de timp de sub 7 zile.
__________
Prin acest act normativ se stabileste nivelul accizei specifice pentru perioada 1 aprilie 2023 - 31 martie 2024 la valoarea de 493,988 lei pentru 1000 de țigarete.__________
__________
Principalele modificări la Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal sunt următoarele:
1. Privind documentația necesară pentru eliberarea atestatelor pentru destinatarii și expeditorii calificați
Destinatarii și expeditorii certificați, alții decât cei înființați în temeiul Legii societăților, vor anexa cererilor privind acordarea atestatelor prevăzute pentru fiecare categorie în parte, în locul certificatului constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului din care să rezulte valoarea capitalului social, documentele prevăzute de legislația specifică prin care aceștia au fost înființați din care să rezulte valoarea patrimoniului de afectațiune și/sau altele asemenea, astfel cum sunt prevăzute în legislația specifică respectivă.
2. Introducerea unor reglementări privind pragul pierderii parțiale la tutunul prelucrat
Pentru tutunul prelucrat, pragul pierderii parțiale, apărută ca urmare a unor cauze care țin de natura produselor, este de 0% cf. art. 1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/1.636 al Comisiei din 5 iulie 2022.
3. Privind documentația necesară pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize
Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize de la un loc de expediere aflat pe teritoriul României este însoțită de un exemplar tipărit al documentului administrativ electronic sau de codul de referință administrativ unic, după caz.
Deplasarea de produse accizabile care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru al UE și care sunt deplasate către teritoriul României pentru a fi livrate în România în scopuri comerciale sau pentru a fi utilizate în România, respectiv de pe teritoriul României către teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene este însoțită de factură și documentul administrativ simplificat electronic
4. Privind garanțiile care trebuie constituite de antrepozitarii autorizați
Garanțiile constituite de antrepozitarii autorizați se depun la autoritatea fiscală teritorială într-un termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data când devine valabilă autorizația. Pentru diferențele rezultate din actualizarea sau executarea garanției constituite, antrepozitarii autorizați, destinatarii înregistrați, expeditorii înregistrați, importatorii autorizați și reprezentanții fiscali sunt obligați ca, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data actualizării sau executării garanției, după caz, să transmită autorității fiscale teritoriale documentul prin care se face dovada constituirii/reîntregirii garanției.
5. Privind antrepozitele fiscale
În sensul art. 362 alin. (1) din Codul fiscal, într-un antrepozit fiscal pot fi produse, transformate, deținute și depozitate în regim suspensiv de accize numai produsele accizabile aparținând uneia dintre următoarele grupe de produse:
a) alcool și băuturi alcoolice;
b) tutun prelucrat;
c) produse energetice.
În antrepozitul fiscal de producție sunt permise primirea, deținerea și depozitarea în regim suspensiv de accize a produselor accizabile utilizate ca materie primă în procesul de producție de produse accizabile și a produselor accizabile rezultate din activitatea de producție pentru care a fost autorizat antrepozitul fiscal.
În antrepozitul fiscal de depozitare produse energetice sunt permise deținerea și depozitarea în regim suspensiv de accize și biocombustibililor și biocarburanților prevăzuți la pct. 113 alin. (2) din norme, precum și a aditivilor utilizați exclusiv pentru amestecul cu combustibilii pentru încălzire și combustibilii pentru motor tradiționali.
6. Produsele accizabile primite în regim suspensiv de accize de către destinatarul înregistrat sunt însoțite de codul de referință administrativ unic.
7. Scutirile de la plata accizelor prevăzută la art. 395 alin. (1) din Codul fiscal se acordă direct pe baza certificatului de scutire, precum și a formularului care trebuie utilizat pentru certificatul de scutire, după caz, dacă beneficiarul achiziționează produsele accizabile de la un antrepozit fiscal sau de la un expeditor înregistrat.
În cazul situațiilor în care operațiunile sunt scutite de TVA și se utilizează certificatul de scutire de TVA și/sau accize, acesta asigură și aplicarea scutirii de la plata accizelor.
8. Deplasarea intracomunitară a alcoolului complet denaturat este însoțită de documentul administrativ simplificat electronic prevăzut la art. 416 din Codul fiscal.
9. Prevederi privind restituirea și remiterea de accize
Pentru băuturile alcoolice și produsele din tutun prelucrat retrase de pe piață în condițiile prevăzute la art. 400 alin. (2) din Codul fiscal, accizele pot fi restituite sau remise, după caz. Prin retragere de pe piață se înțelege retragerea din circuitul economic a produselor eliberate pentru consum, în vederea reciclării, recondiționării sau distrugerii acestora.
10. Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize dintr-un alt stat membru al UE către un destinatar din România autorizat să primească produsele în regim suspensiv de accize este însoțită de codul de referință administrativ unic.
Deplasarea produselor accizabile poate fi realizată în regim suspensiv de accize, potrivit art. 405 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, numai dacă este acoperită de documentul administrativ electronic și este însoțită de codul de referință administrativ unic.
Dovada încheierii deplasării produselor accizabile în regim suspensiv de accize este raportul de export întocmit de autoritatea vamală teritorială din România sau, după caz, de autoritatea competentă din statul membru de export, raport întocmit pe baza informațiilor referitoare la ieșirea mărfurilor pe care le-au primit de la biroul vamal de ieșire ori de la biroul unde se realizează formalitățile de ieșire a mărfurilor de pe teritoriul vamal, prevăzute la art. 405 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, prin care se atestă faptul că produsele accizabile au părăsit teritoriul Uniunii Europene.
11. Prevederi privind vânzarea la distanță
Reprezintă o vânzare la distanță din România în alt stat membru al UE livrarea de produse accizabile deja eliberate pentru consum în România destinate vânzării unei persoane din alt stat membru al UE care nu este antrepozitar autorizat, destinatar înregistrat sau destinatar certificat și nu desfășoară o activitate economică independentă. Vânzătorul din România sau reprezentantul său fiscal stabilit în acel alt stat membru trebuie să respecte legislația din statul membru respectiv.
__________
Principalele prevederi ale actului normativ:
n Sunt introduse noi ocupații în cadrul economiei naționale:
Nr. crt. Denumirea ocupației Codul COR
1 broker de servicii pentru afaceri 331109
2 consilier de cuplu 263514
3 evaluator accesibilitate 242121
4 inginer de securitate sisteme înglobate 252912
5 inginer în domeniul securității TIC 252911
6 instructor dresaj câini ghizi 516403
7 lucrător hotelier 515110
8 manager clienți strategici 122110
9 numerolog 516102
10 tehnician imprimare 3D 311809
11 tehnician inspecții și reparații pale de turbine eoliene 311312
12 tehnician instalare turbine eoliene 311313
13 tehnician mentenanță turbine eoliene 311311
n Sunt eliminate anumite ocupații:
- „expert evaluator de proprietăți imobiliare” cod 241252 din grupa de bază 2412 Specialiști consultanți în domeniul financiar și al investițiilor.
- „expert evaluator de bunuri mobile” cod 241253 din grupa de bază 2412 Specialiști consultanți în domeniul financiar și al investițiilor.
- „expert evaluator de active financiare” cod 241254 din grupa de bază 2412 Specialiști consultanți în domeniul financiar și al investițiilor.
- „jurisconsult” cod 261102 din grupa de bază 2611 Avocați
n Sunt mutate în alte grupe anumite ocupații:
Ocupația „inspector aeronautic” din grupa de 2152 Ingineri electroniști în grupa de bază 2422 Specialiști în domeniul politicilor administrative, la codul 242237.
n Sunt redenumite unele ocupații:
Este redenumită ocupația „specialist sisteme de calificare” ca „analist ocupațional” și păstrează același cod 242313 în grupa de bază 2423 Specialiști în domeniul resurselor umane și de personal.
Este redenumită ocupația „expert evaluator de întreprinderi” ca „evaluator autorizat” și păstrează același cod 241251 în grupa de bază 2412 Specialiști consultanți în domeniul financiar și al investițiilor.
__________
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a adus o serie de modificări la Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat, anexă la formularul 100 Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat, ca urmare a unor prevederi legislative recent adoptate.
Prin OPANAF nr. 172/2023, a fost modificat și completat OPANAF nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de autoimpunere sau reținere la sursă.
Prin OUG nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru soluționarea problemei prețului ridicată la energie, obligația plății unei contribuții de solidaritate a fost stabilită de către plătitorii de impozit pe profit/veniturile microîntreprinderilor care desfășoară activități în sectoarele țiței, gaze naturale, cărbune și rafinărie, în condițiile stabilite prin ordonanța de urgență.
Contribuția de solidaritate se calculează, se declară și se plătește anual până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor sau până la data de 25 a lunii a șasea inclusiv a închiderii anului fiscal modificat sau anului financiar diferit.
În acest context a devenit necesară modificarea și completarea OPANAF nr. 587/2016.
Prin OPANAF nr. 172/2023, s-au avut în vedere următoarele:
n completarea Nomenclatorului obligațiilor de plată la bugetul de stat, anexă la formularul 100 Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat, prin introducerea unei noi obligații la poziția 88 Contribuție de solidaritate;
n modificarea și completarea instrucțiunilor de completare a formularului 100, conform prevederilor legislative menționate.
__________
Prin prevederile Ordinului nr. 396/2022/883/2023 se aprobă procedura privind calculul, încasarea şi plata impozitului, precum şi obligaţiile declarative stabilite în condiţiile art. 4^2 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.
Impozitul stabilit la art. 4^2 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 se calculează și se încasează de notarul public înainte de autentificarea actului notarial de vânzare a terenului agricol situat în extravilan și se declară de către notarii publici integral ca venit la bugetul de stat, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost încasat, cf. legii. Declararea impozitului se face prin completarea și depunerea formularului 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”, în care se evidențiază, în mod distinct, impozitul încasat în condițiile art. 42 alin. (1) din lege.
Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat se depune la organul fiscal central competent de către notarii publici, împreună cu „Borderoul privind distribuirea către unitățile administrativ-teritoriale a sumei de ...., reprezentând impozit suplimentar din vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan aferent lunii .”
Impozitul poate fi plătit de către contribuabil fie la sediul biroului notarului public, în numerar sau prin intermediul unui terminal POS, fie prin virament bancar, în contul biroului notarial. Modelul chitanțelor ce vor fi utilizate de către notarii publici la încasarea impozitului în numerar se va stabili și se va tipări de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România. În cazul plății impozitului prin virament bancar, dovada achitării se face conform art. 1.504 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Documentul de plată a impozitului de către contribuabil se mentionează în încheierea de autentificare.
În aplicarea art. 4^2 din lege nu se percepe impozit în cazul înstrăinării prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan dobândite prin moștenire, partaj ori alte acte juridice de dobândire, cu excepția contractului de vânzare.
Restituirea impozitului reținut din transferul prin vânzare al terenurilor agricole situate în extravilan, datorat în conformitate cu prevederile art. 4^2 din lege, încasat de biroul notarial și virat la bugetul de stat, aferent unor tranzacții desființate ulterior achitării impozitului, se face la cererea contribuabilului de către organul fiscal competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul acesta, aplicându-se în mod corespunzător prevederile Ordinului ministrului economiei și finanțelor nr. 3.384/2008 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor reprezentând impozit pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, virate la bugetul de stat, atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cazul persoanelor juridice.
În vederea înstrăinării, prin vânzare, a pachetului de control al persoanelor juridice, în condițiile prevăzute la art. 4^2 alin. (2) din lege, persoana fizică și/sau juridică care înstrăinează are obligația de a plăti un impozit în cotă de 80% aplicată asupra diferenței pozitive dintre valoarea terenurilor existentă la momentul înstrăinării pachetului de control și cea de la momentul dobândirii terenurilor, determinată potrivit valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici ori valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici, după caz, din respectiva perioadă. Impozitul se aplică asupra valorii totale calculate prin însumarea diferențelor pozitive aferente terenurilor dobândite cu cel mult opt ani înainte de înstrăinarea pachetului de control, fără a lua în calcul diferențele negative, în situația în care persoana juridică are în proprietate mai multe terenuri agricole situate în extravilan.
Contribuabilul are obligația de a declara venitul obținut într-un termen de maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal central competent, în temeiul actului juridic prin care are loc înstrăinarea, prin vânzare, a pachetului de control al persoanei juridice, prin completarea și depunerea declarației ale cărei model și conținut se aprobă prin ordin al președintelui ANAF. Contribuabilul are obligația plății impozitului în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.
__________
Prin acest act normativ se aduc, între altele, modificări și completări OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.
Principalele modificări vizează următoarele:
n pentru o persoană asigurată care desfășoară activitatea la mai mulți angajatori și care este asigurată la fiecare dintre aceștia pentru concedii și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, stagiul de asigurare este de 6 luni realizate la fiecare angajator și indemnizațiile se calculează și se plătesc, după caz, de fiecare angajator. Baza de calcul pentru fiecare indemnizație o constituie numai venitul obținut pe fiecare loc de realizare;
n pentru persoanele asigurate care sunt cadre didactice și care își desfășoară activitatea la mai mulți angajatori pentru completarea normei didactice, perioadele de stagiu de asigurare care au fost realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical se utilizează de către toți angajatorii, iar indemnizațiile se vor calcula și se vor plăti de fiecare angajator, numai pentru venitul realizat de asigurat la respectivul angajator;
n perioadele de asigurare, realizate în temeiul legislației unui stat cu care România a încheiat acorduri, înțelegeri, convenții sau protocoale internaționale cu prevederi în domeniul sănătății, se vor asimila stagiului de cotizare necesar pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate;
n cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate ca și asigurații români, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.
__________
Prin Ordinul nr. 18/2023 a fost modificat formularul 205 Declarație informativa privind impozitul reținut la sursa și câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit.
Ca urmare modificării Codului fiscal prin OG 8/2021 și OUG 130/2021, în ceea ce privește obligațiile declarative ale plătitorilor de venituri cu regim de reținere la sursa a impozitului, precum și ale intermediarilor, rezidenți fiscali romani, definiți de legislația în materie, care au efectuat tranzacțiile prevazute la art.94 și 95 din Codul fiscal, a fost modificat formularul D205 prin OPANAF nr.18/2023.
Modificările și completările formularului Declarație informativa privind impozitul reținut la sursa și câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit se refera la :
n abrogarea prevederilor conform căreia D205 se completează și de către plătitorii de venituri din pensii.
Pentru veniturile din pensii realizate începând cu luna ianuarie 2022, plătitorii de astfel de venituri nu mai au obligația completării și depunerii formularului 205 "Declarație informativă privind impozitul reținut la sursa și câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit", ci a formularului 112 “Declarație privind obligațiile de plata a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidenta nominala a persoanelor asigurate”;
n instituirea obligativității depunerii declarației pentru administrare a investițiilor sau societățile de investiții autoadministrate, administratorii de fonduri de investiții alternative, rezidenți fiscali romani, pentru câștigurile/pierderile realizate din România și/sau din străinătate din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si din transferul aurului de investiții, definit potrivit legii, cu excepția veniturilor neimpozabile, potrivit Codului fiscal.
Formularul D205 „Declarație informativa privind impozitul reținut la sursa si câștigurile sau pierderile din investiții, pe beneficiari de venit", modificat, se utilizează pentru declararea pe fiecare beneficiar de venit, a impozitului aferent veniturilor cu regim de reținere la sursa, precum și a câștigurilor sau pierderilor din investiții, realizate începând cu anul 2022.
Declarația se completează și se depune anual:
Ø până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat;
Ø ori de cate ori plătitorul de venit constata erori în declarația depusă anterior, acesta completează și depune o declarație rectificativă, în condițiile art. 105 și 170 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală, cu modificările și completările ulterioare, situație in care se va înscrie „X“ in căsuța prevazută în acest scop.
Declarația se completează cu ajutorul programului de asistență, care este pus la dispoziția contribuabililor în mod gratuit de către ANAF (https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/205.html) și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
__________
[...]
[...]
[...]
Art. 68: Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate
[...]
(5)Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
[...]
⎀🆕
r) contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, precum şi contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană.
[...]
[...]
Art. 76: Definirea veniturilor din salarii şi asimilate salariilor
[...]
(41)(41) Următoarele venituri cumulate lunar nu reprezintă venit impozabil în înţelesul impozitului pe venit, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii:
[...]
⎀🆕
h) contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum şi contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană.
[...]
[...]
(2)Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:
a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinată ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi, după caz, a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, şi următoarele:
[...]
⎀🆕
(v)contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum şi contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajaţi, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual. Abonamentul vizează servicii furnizate angajatului şi/sau oricărei persoane aflate în întreţinerea sa, aşa cum este definită la art. 77 alin. (3), în limita aceluiaşi plafon, indiferent de numărul de persoane.
[...]
[...]
[...]
SECŢIUNEA 3: Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi în cazul persoanelor pentru care plata unor prestaţii sociale se achită de instituţii publice
[...]
Art. 142: Venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor care nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale
[...]
z2) aa1) venituri cumulate lunar în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii:
[...]
⎀🆕
8. contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum şi contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană.
[...]
La articolul 142, ultima teză a literei aa1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
Ordinea includerii veniturilor prevăzute la pct. 1-8 în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat se stabileşte de angajator.
__________
Hotararea enumera cele 257 de fapte pentru care se inscriu informatii in cazierul fiscal al contribuabililor.
Faptele sunt grupate in urmatoarele categorii:
A. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare
B. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
C. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
D. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare
E. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
F. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor actenormative, cu modificările şi completările ulterioare
G. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Ordonanţei de urgenţăa Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare
H. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
I. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările şi completările ulterioare
J. Fapte care constituie infracţiuni potrivit Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare
K. Fapte care constituie contravenţii potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
L. Fapte care constituie contravenţii potrivit Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
M. Fapte care constituie contravenţii potrivit Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare
N. Fapte care constituie contravenţii potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare
O. Fapte care constituie contravenţii potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
P. Fapte care constituie contravenţii potrivit Legii nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite, republicată
Q. Fapte care constituie contravenţii potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
R. Fapte care constituie contravenţii potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
S. Fapte care constituie contravenţii potrivit Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completareaOrdonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu modificările şi completările ulterioare
Ş. Fapte care constituie contravenţii potrivit Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselordin sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare
T. Fapte care constituie contravenţii potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatareajocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare
Ţ. Fapte care constituie contravenţii potrivit Hotărârii Guvernuluinr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare
U. Fapte care constituie contravenţii potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri dereglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 225/2006, cu modificările şi completările ulterioare
V. Fapte care constituie contravenţii potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare
__________
Potrivit Ordonantei nr. 39 din 26 august 2015 privind cazierul fiscal, Art. 8 Prezentarea cazierului fiscal:
"(1) Prezentarea certificatului de cazier fiscal este obligatorie în următoarele situaţii:
a) la înfiinţarea societăţilor, a societăţilor cooperative, a cooperativelor agricole şi a entităţilor fără personalitate juridică, de către asociaţi, acţionari, membri şi reprezentanţii legali sau desemnaţi;
b) la solicitarea înscrierii asociaţiilor şi fundaţiilor în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor de către asociaţii sau membrii fondatori ai acestora, după caz, de către aceştia;
c) la autorizarea exercitării unei activităţi independente de către solicitanţi;
d) la cesiunea ori înstrăinarea sub orice formă a părţilor sociale sau a acţiunilor, de către noii asociaţi, acţionari sau membri;
e) la numirea de noi reprezentanţi legali, precum şi la cooptarea de noi asociaţi, acţionari sau membri cu prilejul efectuării majorării de capital social de către noii reprezentanţi legali, asociaţi, acţionari sau membri;
f) la numirea de noi reprezentanţi legali, precum şi în cazul cooptării unor noi membri în asociaţii şi fundaţii, atunci când aceştia dobândesc şi calitatea de reprezentanţi legali ai persoanei juridice deja înregistrate, de către aceştia;
g) în alte cazuri prevăzute de lege.
(2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) este îndeplinită în situaţiile prevăzute la lit. a) şi c)-e) pentru persoanele care se înscriu în registrul comerţului prin transmiterea, în format electronic, a informaţiilor din cazierul fiscal al contribuabililor de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la solicitarea acestuia, în termen de maximum 2 ore. Solicitarea cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele informaţii: numele şi prenumele/denumirea şi codul numeric personal/codul de identificare fiscală.
(3) Procedura de eliberare a certificatului de cazier fiscal şi de transmitere, în format electronic, a informaţiilor din cazierul fiscal al contribuabililor, a cărui prezentare este obligatorie pentru persoanele prevăzute la alin. (1) care se înscriu în registrul comerţului, se stabileşte prin protocol încheiat între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
(4) Persoanele fizice şi juridice străine care nu sunt înregistrate fiscal în România şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) nu au obligaţia să prezinte certificatul de cazier fiscal, fiind suficientă declaraţia autentică pe propria răspundere a persoanei fizice sau a reprezentantului persoanei juridice, după caz, din care să rezulte că nu au săvârşit fapte şi nu s-au aflat în situaţii de natura celor care se înscriu în evidenţa cazierului fiscal, precum şi că nu sunt înregistraţi fiscal în România.
(5) Se interzice autorizarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care în cazierul fiscal există înscrise informaţii privind faptele şi situaţiile prevăzute la art. 4.
(6) La solicitarea organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va furniza informaţii din cazierul fiscal al contribuabililor.
(7) În baza acordurilor fiscale internaţionale Agenţia Naţională de Administrare Fiscală poate furniza autorităţilor fiscale competente din statele partenere, la cerere, informaţii din cazierul fiscal al contribuabililor."
__________
Legea intra in vigoare incepand cu data de 01.01.2023.
Acest act normativ reglementeaza bacsisul si il defineste ca fiind orice suma de bani oferita in mod voluntar de client, in plus fata de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de catre operatorii economici care desfasoara activitati corespunzatoare codurilor CAEN: 5610 - «Restaurante», 5630 - «Baruri si alte activitati de servire a bauturilor, denumiti in continuare HORECA.
Bacsisul incasat de la clienti se evidentiaza pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de incasare a acestuia, cash sau card.
Operatorii economici au obligatia de a inmâna clientului o nota de plata, in prealabil emiterii bonului fiscal, in care sunt prevazute rubrici destinate alegerii de catre client a nivelului bacsisului oferit, intre 0% si 15% din valoarea consumatiei.
Nota de plata trebuie sa contina si o alta rubrica in care clientul sa poata inscrie suma oferita drept bacsis, in valoare absoluta, daca acesta opteaza pentru acest mod de stabilire a valorii bacsisului acordat.
Pentru livrarea produselor la domiciliul clientilor, operatorii economici - HORECA - nu au obligatia de a evidentia bacsisul pe bonul fiscal.
In cazul in care, pentru livrarea produselor la domiciliul clientilor, se opteaza pentru evidentierea bacsisului pe bonul fiscal, contribuabili din HORECA pot incasa bacsis pe bon fiscal, cu posibilitatea adaptarii formularisticii specifice domeniului.
Bacsisul se evidentiaza distinct pe acelasi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate si este introdus in baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub forma de articol, cu denumirea «bacsis».
In situatia in care, la solicitarea clientilor, utilizatorii elibereaza acestora si factura, bacsisul se evidentiaza distinct si pe aceasta.
Sumele reprezentând bacsis, astfel evidentiate in factura, se inregistreaza in contabilitatea operatorilor economici sau altor entitati platitoare pe seama cheltuielilor de protocol si au regimul fiscal al acestora, in limita nivelului de deductibilitate stabilita prin Codul fiscal.
Contribuabili din domeniul HORECA vor evidentia in evidenta contabila bacsisul incasat in cont 462 Creditori diversi cu analitic distinct.
Sumele incasate cu titlul de bacsis se distribuie tuturor salariatiilor conform unei proceduri sau printr-un regulament intern ,stabilita de conducerea societatii.
Sumele distribuite catre salariatii nu sunt asimilate veniturilor salariale, se datoreaza numai impozit pe venit datorat de salariat in cota de 10%.
Amenda pentru nerespectarea prevederilor acestei legi se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei.
__________
Prezentul act normativ aproba OG 16/2022 cu urmatoarele modificari si completari, astfel:
● Se modifica Aliniatul 3 al Art. 20 Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare
A fost inlocuit cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică cu cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare experimentală.
Pentru companiile care au ca activitate cercetare aplicativa si/sau de dezvoltare tehnologica beneficiara la calcul rezultatului fiscal de urmatoarele stimulente fiscal:
a)deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit dispoziţiilor art. 31, in termen de 7 ani.
b)aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.
● Se extinde facilitatea privind scutirea de impozit a profitului reinvestit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, precum și în activele reprezentând retehnologizare.
Ordin 4635/30.12.2022 nominalizeaza activele utilizate în activitatea de producție și procesare, precum și în activele reprezentând retehnologizare
Anterior acestei modificari facilitatea se aplică doar:
o pentru echipamente tehnologice, calculatoare electronice și echipamente periferice,
o mașini și aparate de casă, de control și de facturare (cele din subgrupa 2.1 și clasa 2.2.9 din Catalogul mijloacelor fixe), programe informatice, precum și pentru dreptul de folosire a programelor informatice.
Prin Legea 370/2022 se clarifică faptul că pentru dividendele distribuite și neplătite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022 impozitul pe dividende este de 5%.
Dupa aprobarea situatiilor fininanciare anuale aferente anului 2022 nu se va recalcula impozitul la 8% pentru aceste dividende. Prin urmare, cota de impozit pe dividende de 8% este aplicabilă pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie 2023. Pentru dividendele distribuite pentru trimestrul IV 2022 se va aplica cota de 8%.
Atragem atentia ca pentru 2023 se plateste CASS in functie de valoarea dividendelor ridicate si in functie de valoarea acestora baza de calcul a CASS este:
nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la data de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe țară inclusiv și 12 salarii minime brute pe țară;
nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 de salarii minime brute pe țară;
nivelul a 24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.
Prin Legea 370/2022 de aprobare a OG 16/2022 se modifică condițiile de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor stabilite prin OG nr. 16/2022.
O persoană juridică română poate opta pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor dacă îndeplinește la data de 31 decembrie a anului precedent cumulativ următoarele condiții obligatorii:
veniturile realizate nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro,persoanele juridice care obțin în 2022 venituri peste 500.000 euro dar sub 1.000.000 euro pot opta pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în anul 2023;
capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii;
a realizat venituri, altele decât din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% din veniturile totale, cu excepția veniturilor din consultanță fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 — «Activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal»;
are cel puțin un salariat;
are asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care îndeplinesc condițiile pentru aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor.
Persoanele juridice care desfasoara activitati corespunzătoare codurilor CAEN pentru HORECA (CAEN: 5510 - "Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare", 5520 - "Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată", 5530 - "Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere", 5590 - "Alte servicii de cazare", 5610 - "Restaurante", 5621 - "Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente", 5629 - "Alte servicii de alimentaţie n.c.a.", 5630 - "Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor" ), pot aplica sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile obligatorii de mai sus.
Dacă aceeași persoană juridică desfășoară și alte activități decât HORECA, aceasta poate opta pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor și pentru veniturile obtinute din alte activitati decat HORECA (le vom denumi NON-HORECA) doar dacă sunt îndeplinite condițiile obligatorii ale unei microintreprinderi mentionate mai sus.
Daca in cursul anului fiscal conditiile de mai sus pentru activitatile NON HORECA nu sunt indeplinite persoana juridica este obligata sa plateasca impozit pe profit incepand cu trimestrul respectiv.
Deci,ulterior trimestrului respectiv persoana juridica nu mai poate aplica impozitul pe microintreprindere pentru activitatile NON HORECA.
Au fost aprobate urmatoarele modificari:
Facilitatea pentru construcții, sunt aduse modificări asupra modului de calcul al ponderii cifrei de afaceri.
Astfel, pentru determinarea ponderii cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii în cifra de afaceri totală, indicatorul cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii cuprinde numai veniturile din activitatea de construcţii desfăşurată pe teritoriul României, iar indicatorul cifra de afaceri totală cuprinde veniturile din întreaga activitate desfăşurată pe teritoriul României. Deci pentru calculul indicatorului cifra de afaceri totală este exclusă activitatea desfăşurată în străinătate. La calcul cifrei de afaceri se ia si productia neterminata. Această cifră de afaceri se realizează pe bază de contract sau comandă şi acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări, precum şi alte activităţi auxiliare necesare realizari cifrei de afaceri din constructii.
S-a eliminat cota forfetara de 40% la calcul anual al impozitului pe veniturile din cedarea folositei bunurilor (inchiriere imobil).
Astfel, se datorează impozit anual de 10% aplicat venitului impozabil sau venitului net anual impozabil, după caz, de persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele pentru care venitul net anual se determină în sistem real, arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințele proprietate personală, precum și de cei care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală.
Persoanele fizice au obligatia sa inregistreze contractele de inchiriere la ANAF. Cererea poate fi depusa fizic la registratura ANAF sau prin mijloace electronice.
Prin OG 16/2022 cu aplicabilitate de la 01.01.2023 s-au stabilit urmatoarele benefiicii netaxabile pentru salariati.
Acestea sunt plafonate la nivelul a 33% din salariul brut de incadrare, ce depaseste acest plafon se considerea venit salarial. Angajatorul trebuie sa stabilieasca prin decizie interna care este ordinea de acordare a acestora. Structura acestor beneficia netaxabile este urmatoarea:
clauza de mobilitate în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii – conform prevederilor contractului de muncă sau regulamentului intern, în limita valorii unui tichet de masă /zi/angajat, exclusiv zilele în care angajații lucrează în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu sau se află în concediu de odihnă/medical/delegare. Prin hrană se înţelege hrana preparată în unităţi proprii sau achiziţionată de la unităţi specializate. Tratamentul fiscal favorabil nu se aplică salariaților care beneficiază de tichete de masă;
cazarea şi contravaloarea chiriei pentru angajații proprii – într-o limita lunară de 20% din salariul minim pe economie, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de Codul Fiscal;
contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, egal cu salariul mediu brut brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;
contribuțiile la fondurile de pensii facultative suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita unui plafon anual de 400 euro, pentru fiecare persoană;
indemnizația de telemuncă în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.
Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023 întră în vigoare și modificări asupra modalității de acordare și calcul a deducerii personale si anume:
Calculul deducerii personale de bază
se va efectua prin raportare la salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
Deducerea personală de bază se va acorda persoanelor fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna de realizare a venitului;
Se reintroduce deducerea suplimentară, astfel:
15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri sub nivelul maxim pentru care se acordă deducerea de bază;
100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.
TITLUL V - Contribuţiile sociale obligatorii
Baza de calcul a CAS incepand cu data de 1 ianuarie 2023 este:
nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la data de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 de salarii minime brute pe țară;
nivelul 24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la data de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.
Baza de calcul a CASS incepand cu data de 1 ianuarie 2023 este:
nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la data de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe țară inclusiv și 12 salarii minime brute pe țară;
nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 de salarii minime brute pe țară;
nivelul a 24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.
A fost amanata prevederea cu privire la calcul impozitului pe cladire pana la 01.01.2025. OG 16/2022 prevedea ca valoarea clădirii, exprimată în lei, se determină prin însumarea valorii clădirii, a clădirilor-anexă, după caz, şi a valorii suprafeţelor de teren acoperite de aceste clădiri, cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.
A fost introdusa scutirea de la plata impozitul/taxa pe clădiri pentru:
clădirile unei instituții sau unități care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației, Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse sau a Ministerului Sportului, precum și clădirile federațiilor sportive naționale, ale Comitetului Olimpic și Sportiv Român, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; și
clădirile noi sau reabilitate, cu destinația de locuință, pentru care proprietarii execută pe cheltuiala lor lucrări pentru creșterea performanței energetice, pentru instalarea de panouri fotovoltaice sau pentru sisteme ecologice de colectare și tratare a apelor uzate.
A fost modificat plafonul de la care persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice.
Obligaţia de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, se naşte începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depăşit pragul de 50.000 lei.
În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul de 50.000 lei nu a fost depăşit, persoanele juridice nu mai au obligaţia de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, dar pot opta pentru continuarea acceptării acestor instrumente de plată.
Prin prevederile OUG nr. 132/2022 au fost aprobate noi schimbări privind sistemul Ro e-Transport. Dintre cele mai mai importante modificări menționăm faptul ca mai multe persoane sunt obligate să folosească acest sistem, a avut loc o prelungire a valabilității codului UIT și a fost prezentată o procedura pentru situația în care sistemul nu funcționează.
De asemenea, au fost modificate mai multe definiții :
n transport de bunuri cu risc fiscal ridicat - transportul rutier la nivel național pe drumurile publice al bunurilor stabilite ca fiind din categoria celor cu risc fiscal ridicat prin ordin al președintelui ANAF, indiferent de modul de organizare a transportului;
n organizatorul transportului - operatorul economic care încheie comanda de transport direct cu operatorul de transport rutier sau operatorul economic care preia comanda de la expeditor și o transmite operatorului de transport rutier, precum și operatorul economic sau persoana fizica care transporta bunurile în nume propriu;
n partida de bunuri - denumirea generica data unui ansamblu indivizibil de bunuri, care are același loc de încărcare și de descărcare, un singur utilizator dintre cei prevăzuți la art. 8 alin. (1) și un singur destinatar final și este transportat cu un mijloc de transport ce poate fi schimbat pe parcursul deplasării de la locul de încărcare la locul de descărcare;
n locul de încărcare - locul inițial în care bunurile sunt încărcate în vehiculul de transport;
n locul de descărcare - locul în care bunurile sunt descărcate din vehiculul de transport la beneficiarii sau destinatarii acestora;
n data declarată pentru începerea transportului - data la care vehiculul de transport încărcat urmează să intre pe teritoriul României printr-un punct rutier de trecere a frontierei sau de la locul de import sau data la care vehiculul de transport încărcat urmează să fie pus în mişcare de pe teritoriul naţional;
n cod UIT - codul unic generat de Sistemul RO eTransport prin intermediul căruia se identifică datele aferente unei partide de bunuri;
n identificarea prin cod UIT - deţinerea şi prezentarea codului UIT pe timpul transportului de către operatorul de transport rutier, în format fizic sau electronic, împreună cu documentul care însoţeşte transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat;
A fost de asemenea extinsă lista operațiunilor care se încadrează în categoria transport pe teritoriul național al bunurilor cu risc fiscal ridicat, acestea incluzând:
n transportul bunurilor care fac obiectul exportului de la locul de încărcare situat pe teritoriul național până la biroul vamal de export situat pe teritoriul național sau până la punctul rutier de trecere a frontierei, după caz;
n transportul bunurilor reprezentând transferul între gestiunile unui operator economic intre locul de încărcare și locul de descărcare, situate pe teritoriul național;
n transportul bunurilor care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit pe teritoriul României, de la punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România până la locul de descărcare spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport pe teritoriul național;
n transportul bunurilor care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit pe teritoriul României, de la locul de încărcare pe teritoriul național, după depozitare sau formarea unui nou transport, pana la punctul rutier de trecere a frontierei la ieșirea din România;".
n transportul pe teritoriul național al bunurilor returnate, care nu au făcut obiectul recepției, intre operatori economici diferiți sau între un operator economic și o persoană fizică;
n transportul pe teritoriul național al bunurilor în cadrul unor operațiuni comerciale reprezentând un nontransfer si transportul bunurilor reprezentând stocuri la dispoziția clientului conform art. 270 alin. (12) lit. f) și art. 2701 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;".
Au fost introduse noi categorii de persoane care au obligația de a utiliza sistemul, și anume:
n Operatorul economic, pentru bunurile cu risc fiscal ridicat deținute și transportate intre locul de încărcare și locul de descărcare, situate pe teritoriul național;
n Prestatorul de servicii din România în cazul unor operațiuni comerciale reprezentând un nontransfer atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României pentru prestarea de servicii, cât și pentru bunurile rezultate reexpediate în statul partenerului comercial;
n Beneficiarul din România în cazul unor operațiuni comerciale reprezentând un nontransfer atât pentru bunurile expediate din România pentru prestarea de servicii într-un stat membru UE, cât și pentru bunurile rezultate reexpediate în România;
n Clientul din România în cazul unor operațiuni comerciale ce se subscriu regimului de stocuri la dispoziția clientului în situația în care România este statul membru către care au fost expediate sau transportate bunurile, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României, cât și pentru bunurile livrate într-un stadiu ulterior după sosire, către alta persoana impozabila din România sau în cazul în care bunurile respective sunt returnate in statul membru din care au fost expediate sau transportate inițial;
n Furnizorul din România în cazul unor operațiuni comerciale ce se subscriu regimului de stocuri la dispoziția clientului în situația în care România este statul membru din care au fost expediate sau transportate bunurile, atât pentru bunurile expediate din România, cât și în cazul în care bunurile respective sunt returnate în România.
Organizatorul transportului sau operatorul de transport, după caz, are obligația de a actualiza, în perioada de valabilitate a codului UIT, informațiile privind identificarea vehiculului de transport rutier ori de cate ori acestea se modifica, înainte de repunerea în mișcare.
În cazul în care, la punerea în mișcare a mijlocului de transport încărcat cu bunuri cu risc fiscal ridicat ori pe parcursul desfășurării transportului, sistemul RO e-Transport nu este funcțional, obligația de declarare se va suspenda până la repunerea în funcțiune a sistemului.
Perioadele în care sistemul RO e-Transport nu este funcțional vor fi publicate pe paginile de internet ale ANAF și MFP.
Au fost introduse modificări privind obligațiile conducătorului auto. Conducătorul vehiculului de transport va fi obligat să prezinte, la solicitarea organelor competente din cadrul ANAF ori din cadrul Autorității Vamale Romane, respectiv la solicitarea ofițerilor și agenților de politie din cadrul Politiei Române, documentele care însoțesc transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat.
A fost modificată valabilitatea codului UIT. Termenul de valabilitate al codului UIT este de 5 zile calendaristice, respectiv de 15 zile calendaristice în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri, precum și în cazul operațiunilor comerciale care sunt prevăzute la art. 2 pct. 9 lit. g) și j), începând cu data care este declarată pentru începerea transportului. Utilizarea de către operatorul de transport rutier a codului UIT cu depășirea termenului de valabilitate al codului este interzisă.
Este de asemenea interzisă modificarea datelor ca sunt înregistrate în Sistemul RO e-Transport privind transporturile de bunuri:
Ø ulterior prezentării în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România ori la locul de import, respectiv
ulterior punerii efective în mișcare a vehiculului pe drumurile publice, după caz.
Clasificarea ocupațiilor din România a fost completată cu patru noi ocupații practicate în cadrul economiei naționale, și anume:
n Confecționer produse textile – Cod COR 753114;
n Lucrător în lăcătușerie mecanica structuri – Cod COR 721436;
n Tanatopractor – Cod COR516304;
n Terapeut în terapie asistată de animale – Cod COR 226929;
Alte schimbări aduse de prevederile Ordinului nr. 1364/2022:
n A fost mutată ocupația „supraveghetor muzeu“ din grupa de bază 9629 „Muncitori cu pregătire elementară neclasificați în grupele de bază anterioare“ în grupa de bază 5151 „Personal de supraveghere inclusiv pentru activități de curățenie su întreținere în birouri, hoteluri și alte instituții“ la codul 515109;
n A fost mutată ocupația „interpret în limbaj mimico-gestual“ din grupa de bază 2352 „Instructori-formatori pentru elevi cu nevoi speciale“ în grupa de bază 2643 „Traducători, interpreți și alți lingviști“ la codul 264316 și a fost redenumită ca „interpret al limbajului mimico-gestual“;
n A fost mutată ocupația „auditor în domeniul siguranței alimentare“ din grupa de bază 3257 „Inspectori în domeniul protecției mediului și sănătății ocupaționale, asimilați“ în grupa de bază 2263 „Specialiști în domeniul mediului și al igienei și sănătății ocupaționale“ la codul 226311;
n A fost mutată ocupația „manager în domeniul siguranței alimentare“ din grupa de bază 3257 „Inspectori în domeniul protecției mediului și sănătății ocupaționale, asimilați“ în grupa de bază 2263 „Specialiști în domeniul mediului si al igienei și sănătății ocupaționale“ la codul 226312.
Prin acest act normativ au fost aprobate: modelul şi conținutul formularului 395 "Declarație informativă privind trimiterile poştale contra ramburs efectuate de către furnizorii de servicii poştale pe teritoriul național", instrucțiunile de completare şi de depunere ale acestuia, precum și caracteristicile de editare, modul de difuzare, de utilizare şi păstrare ale formularului 395.
Prin acest act normativ se stabilește pentru semestrul II al anului 2022, valoarea sumei care se acordă lunar, respectiv ocazional, sub formă de tichete culturale, stabilită potrivit prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2018, cu modificările ulterioare, ca fiind de maximum 190 de lei/lună, respectiv de maximum 380 de lei/eveniment.
Valoarea nominală stabilită mai sus se va aplica și pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2023, respectiv lunile februarie şi martie 2023.
Prin prevederile acestui ordin ANAF a aprobat:
n Procedura privind redirecționarea impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private;
n Modelul, conţinutul şi instrucţiunile de completare a formularului 177 "Cerere privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor";
n Modelul şi conţinutul formularului "Notificare privind redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor".
Reamintim că prin Legea nr. 322/2021 și prin OUG nr. 20/2022 au fost aduse modificări și completări Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Astfel, potrivit completărilor aduse art.42 și 56 din Codul fiscal prin Legea nr. 322/2021, în cazul în care valoarea stabilita conform art.25 alin.(4) lit.i), respectiv art.56 alin.(1^1), diminuată cu sumele reportate, după caz, nu au fost utilizate în integralitate, contribuabilii pot dispune redirecționarea impozitului pe profit, respectiv a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în limita valorii astfel calculate, în vederea efectuării de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private.
Conform procedurii, opțiunea de redirecționare poate fi dispusă într-un termen de maxim 6 luni de la data depunerii declarației anuale de impozit pe profit, respectiv în termen de maxim 6 luni de la data depunerii declarației de impozit pe veniturile microîntreprinderilor aferente trimestrului IV.
Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor revine organului fiscal competent.
Redirecţionarea impozitului pe profit, respectiv a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru sponsorizarea entităţilor persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris la data plăţii sumei respective de către organul fiscal în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale
Prin OUG nr.20/2022 a fost reglementată o nouă categorie de cheltuieli care poate fi dedusă din impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor (art.25 alin.4 lit.t și art.56 alin. 22 din Codul fiscal), anume cheltuielile privind bunurile, mijloacele financiare și serviciile acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii - UNICEF, precum și altor organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte.
În situația in care se realizează redirecționarea impozitului pe profit, respectiv a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor către Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii - UNICEF şi către alte organizaţii internaţionale care îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, nu există obligaţia înscrierii entităţii beneficiare în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
Termenul pentru soluţionarea cererilor pentru redirecţionarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor este de 45 de zile de la depunere, cf. art. 77 din Legea nr. 207/2015 Codul de Procedura fiscală.
Prin prevederile Ordinului nr. 1635/2022 se modifică Ordinul preşedintelui ANAF nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, fiind introdusă o nouă obligație în Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat, și anume „Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică”.
În conformitate cu prevederile referatului de aprobare, prin art.I pct.13 din OUG nr.119/2022 pentru modificarea și completarea OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrica și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022—31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, a fost introdusă prevederea potrivit căreia, începând cu data de 1 septembrie 2022, pe perioada de aplicare a dispozițiilor ordonanței de urgență, producătorii de energie electrică, entitățile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfășoară activitatea de trading și agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrica și/sau gaze naturale pe piața angro plătesc o contribuție la Fondul de Tranziție Energetică.
Potrivit art.IV din ordonanța de urgență mai sus menționată, în vederea plății contribuției, persoanele nerezidente care desfășoară tranzacții pe piața de energie din România au obligația de a calcula, de a declara și de a plăti contribuția direct ori pot desemna un reprezentant în vederea îndeplinirii obligațiilor care le revin în baza prevederilor acestui act normativ.
Acelor capacități de producție care au fost puse în funcțiune după data de 1 septembrie 2022, precum și companiilor care furnizează servicii publice de termie care produc energie electrică prin cogenerare nu le sunt aplicabile prevederile art. 15 alin. (1) din OUG nr. 27/2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările și completările ulterioare.
Obligația care este prevazută la poziția 87 din Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat se va declara, de către producătorii de energie electrică, entitățile agregate de producere a energiei electrice, traderii, precum și de către furnizorii care desfășoară activitatea de trading și agregatorii care tranzacționează, începând cu 1 septembrie 2022, cantități de energie electrică și/sau gaze naturale pe piața angro, conform cu dispozițiilor art. 15 din OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările și completările ulterioare.
Se va bifa rubrica «Declarație depusă potrivit art. 9 din anexa nr. 6 la OUG nr. 27/2022» în situația în care producătorii de energie electrică depun declarația la 15 zile de la publicarea de către OPCOM a prețurilor finale aferente pieței de echilibrare pentru luna de decontare, potrivit art. 9 din anexa nr. 6 la OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările și completările ulterioare.
Prin prevederile Ordinului nr. 1635/2022 mai sunt sunt aduse de asemenea următoarele modificări OPANAF nr. 587/2016:
n Formularul 710 „Declarație rectificativă” a fost modificat prin introducerea rubricii „Declarație depusă potrivit art. 9 din Anexa nr. 6 la OUG nr. 27/2022“ care se bifează de către producătorii de energie electrică;
n Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat, anexa la formularul 100, a fost completat, fiind introdusă o nouă obligație la poziția 87 „Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică”;
n Modificarea și completarea instrucțiunilor de completare ale formularului 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” potrivit modificărilor legislative introduse prin OUG nr. 119/2022.
Având în vedere scopul simplificării și modernizării modului de declarare se elimină obligația de a se depune pe suport de hârtie, declarațiile privind prețurile de vânzare cu amănuntul pe sortimente de țigarete și a obligației de a fi publicate în două cotidiene.
Persoana care eliberează pentru consum sau care importă țigaretele în România are obligația, anterior depunerii declarației privind prețurile de vânzare cu amănuntul pe sortimente de țigarete, de a declara sortimentele de țigarete cu scopul atribuirii codului de produs utilizat pentru completarea declarației. În cazul în care se intenționează anumite modificări ale preturilor de vânzare cu amănuntul, aceeași persoană are obligația, de a redeclara prețurile pentru toate sortimentele de țigarete, indiferent dacă modificarea intervine la unul ori la mai multe sortimente.
Declarațiile privind prețurile de vânzare cu amănuntul pe sortimente de țigarete se publică pe site-ul MFP.
Persoana care eliberează pentru consum ori importă țigaretele în România și care renunță la comercializarea pe piața internă a unui anumit sortiment de țigarete este obligată sa declare preturile de vânzare cu amănuntul pentru sortimentele de țigarete care urmează a fi delistate și de a înscrie în continuare preturile aferente acestor sortimente în declarația privind prețurile de vânzare cu amănuntul pe sortimente de țigarete, până la epuizarea stocului pe care îl deține, dar nu mai puțin de 3 luni de la data la care a comunicat ca renunță la comercializarea pe piața interna a respectivului sortiment de țigarete.
Modelul și conținutul “Declarației privind nomenclatorul de produse” și modalitatea de declarare a sortimentelor de țigarete în vederea atribuirii codului de produs utilizat pentru completarea declarației privind prețurile de vânzare cu amănuntul pe sortimente de țigarete și modalitatea de delistare a sortimentelor de țigarete, modelul și conținutul "Declarației privind preturile de vânzare cu amănuntul pe sortimente de țigarete" și modalitatea de depunere a "Declarației privind preturile de vânzare cu amănuntul pe sortimente de țigarete" se vor aproba prin ordin al ministrului finanțelor.
Actul normativ prevede introducerea unei prevederi care clarifică sintagma “termenul de 2 ani, respectiv 3 ani consecutivi de activitate” pentru care antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat, expeditorul înregistrat a fost autorizat și nu a înregistrat obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de ANAF, cf. art. 157 din Codul de procedură fiscală, situație în care autoritatea fiscala teritoriala poate aproba, la cerere, reducerea garanției.
În vederea simplificării și modernizării modului de declarare se propune eliminarea obligației de a se depune pe suport de hârtie de către antrepozitarii autorizați, destinatarii înregistrați sau importatorii autorizați pentru produse din grupa tutunului prelucrat, situația eliberărilor pentru consum de țigarete, țigări și țigări de foi, tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete, alte tutunuri de fumat, după caz. Astfel, aceștia vor fi obligați să declare on-line, lunar, până la data de 15 inclusiv a fiecărei luni, situația eliberărilor pentru consum de țigarete, țigări și țigări de foi, tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete, alte tutunuri de fumat, după caz, pentru luna anterioara celei în care se face raportarea.
Modelul și conținutul "Situației eliberărilor pentru consum de țigarete, țigări si țigări de foi, tutun fin taiat, destinat rularii în țigarete, alte tutunuri de fumat" și modalitatea de depunere a "Situației eliberărilor pentru consum de țigarete, țigări si țigări de foi, tutun fin taiat, destinat rulării in țigarete, alte tutunuri de fumat" se va aproba prin ordin al ministrului finanțelor.
Are loc instituirea aceleiași reguli privind reducerea garanției la cerere în cazul antrepozitarului autorizat, destinatarului înregistrat și expeditorului înregistrat, și în cazul utilizatorului final.
Se propune introducerea unei prevederi care sa clarifice sintagma “termenul de 2 ani, 3 ani, respectiv 4 ani consecutivi” de activitate pentru operatorul economic care și-a desfășurat activitatea în calitate de utilizator final de produse energetice fără încălcarea legislației fiscale în domeniul accizelor, situație în care autoritatea fiscală teritorială poate aproba, la cerere, reducerea garanției.
Ca urmare a introducerii scutirii de la plata accizelor pentru produsele accizabile destinate utilizării de către forțele armate ale oricărui alt stat membru decât România, atunci când forțele armate respective participă la o acțiune de apărare desfășurată pentru a implementa o activitate a Uniunii în cadrul PSAC, se impune completarea în consecință a normelor metodologice. De asemenea, ca urmare a publicării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/432 al Consiliului, se propune abrogarea anexei nr. 28 din Normele metodologice și trimiterea la anexa II din acest regulament, prin care s-a stabilit noua formă a certificatului de scutire de la plata accizelor se propune abrogarea anexelor 1, 3 și 4 din Normele metodologice având în vedere faptul că aceste declarații urmează a fi depuse on-line.
De asemenea, prin noul act normativ este introdusă efectuarea unor corecții de ordin tehnic, în vederea corelării cu modificările aduse prin OG nr. 11/2022 și OG nr. 16/2022.
Este reglementată măsurarea gradelor Plato pentru bere, începând cu 1 ianuarie 2031. Pentru a asigura aplicarea uniforma a condițiilor pentru stabilirea accizei la bere, mai precis, în ceea ce privește măsurarea gradelor Plato pentru berea îndulcită sau aromatizata, se iau în considerare toate ingredientele berii care au fost adăugate după fermentare. Pentru a asigura o tranziție cat mai ușoară către o metodologie armonizata pentru măsurarea gradelor Plato la bere, este permis ca statele membre care, la 29 iulie 2020, nu luau în considerare pentru măsurarea gradelor Plato acele ingrediente ale berii care au fost adăugate ulterior fermentare, să continue să utilizeze metodologia aplicată la acea dată pentru o perioadă tranzitorie.
Sunt stabilite modalitățile de declarare, certificare și autocertificare a micilor producători independenți de bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât berea și vinul, produse intermediare, a cantităților care pot fi produse la nivelul unui an de funcționare pentru această categorie de producători.
Este reglementat certificatul uniform pentru micii producători independenți de bere, pentru micii producători independenți de vinuri, pentru micii producători independenți de băuturi fermentate, altele decât berea și vinul, pentru micii producători independenți de produse intermediare, precum și pentru micile distilerii pe întreg teritoriul UE astfel încât sa se aplice același nivel de accize pentru produsele realizate la nivel național, cât și pentru cele realizate în alte state membre.
Este stabilită modalitatea de acordare a certificatului pentru produsele menționate anterior, realizate de către micii producători independenți sau de micile distilerii din România, astfel încât să poată beneficia în alte state membre, pentru produsele realizate în România, de același tratament fiscal aplicabil în acele state membre ca și producătorii locali.
Este reglementată modalitatea de acordare a scutirii de la plata accizelor pentru alcoolul etilic din fructe, realizat și consumat de o persoană fizică, cu încadrarea în limita anuală de 50 de litri de alcool din fructe.
Este reglementată modalitatea de înregistrare a persoanelor fizice care dețin în proprietate instalații de producție alcool din fructe de tip alambic (instalație de distilare alcătuită dintr-un cazan de distilare, denumit blază, o serpentină de răcire, denumită refrigerent, şi un recipient de colectare a distilatului) și produc pentru consum propriu din propria recoltă alcool din fructe, precum și a persoanelor fizice care dețin în temeiul unui drept real livezi de pomi fructiferi și produc pentru consum propriu din propria recoltă alcool din fructe în sistem de prestări de servicii numai în antrepozite fiscale autorizate.
Are loc realizarea corelării normelor metodologice cu prevederile art. 359 din Legea nr. 227/2015, conform cărora autorizarea operatorilor economici este realizată de către structurile de specialitate din cadrul Autorității Vamale Române, ca urmare a prevederilor art. 2 din HG nr. 237/2022 privind organizarea și funcționarea Autorității Vamale Române. În scopul instituirii unui tratament nediferențiat aplicabil operatorilor economici, are loc modificarea pct. 30 alin. (12), (13), (23) și a pct. 43 alin. (7) prin care operatorii economici să poată prezenta certificate eliberate și de laboratoare de metrologie agreate de către BRML (Biroul Român de Metrologie Legală), pentru calibrarea mijloacelor de măsurare legală a concentrației alcoolice, a contoarelor pentru determinarea cantității de produse obținute și a concentrației alcoolice, a rezervoarelor pentru depozitarea de alcool etilic și de distilate în stare vărsată, precum și calibrarea rezervoarelor fixe standardizate a destinatarilor înregistrați care primesc produse energetice în vrac.
Sunt introduse prevederi pentru operatorii economici care utilizează aromele alimentare pentru prepararea de alimente sau băuturi nealcoolice ce au o concentrație ce nu depășește 1,2% în volum. În acest caz achizițiile intracomunitare se fac la prețuri fără accize, în baza autorizației de utilizator final.
Sunt introduse prevederi cu scopul de remodelare a mecanismelor de acordare a scutirilor directe/indirecte prevazute la art. 397 alin. (1) ca urmare a limitării aplicabilității sistemului integrat având în vedere că prin utilizarea acestuia se realizează o limitare în ceea ce privește posibilitatea scutirii pentru produsele denaturate realizate într-un alt antrepozit fiscal decât cele care lucrează în sistem integrat, așa cum s-a reținut prin Sentința nr. 263 din 21 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civila, de contencios administrativ și fiscal, publicata în MO nr. 616 din 25 iulie 2019.
Prin HG 1106/2022 se urmărește, de asemenea, punerea în aplicare a Deciziei ICCJ nr. 2073/2021, pronunțată în dosarul 744/2019, publicata în MO nr. 884/15.09.2021, prin care a fost anulată parțial HG nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015, cu privire la pct. 94 alin. 1 lit. c).
Ca urmare a Deciziei nr. 2073/2021 pronunțată de ICCJ se impune remodelarea scutirilor în sensul că operatorii economici, deținători ai autorizațiilor de utilizator final, pot realiza aprovizionarea cu produse energetice, cărbune și cocs, utilizate pentru producția combinata de energie electrică și energie termică, cu scutire directă de la plata accizelor, de la producători, importatori, destinatari înregistrați, precum și alți operatori economici care achiziționează astfel de produse pentru a fi livrate către centralele de producție de energie electrică sau producție combinată de energie electrica și termică.
Este introdusă în legislație modificarea prevederilor referitoare la transmiterea pe suport de hârtie a situațiilor privind cotele de piață ale antrepozitarilor autorizați pentru producția și/sau depozitarea de tutun prelucrat. Datorită faptului că Autoritatea Vamală Română va avea acces la datele furnizate de operatorii economici din domeniul tutunului prelucrat, stocate în platforma informatică, la informațiile și rapoartele generate de platforma, inclusiv la datele privind cotele de piață, comunicarea situațiilor se va realiza trimestrial, de către structura cu atribuții în elaborarea legislației privind regimul accizelor din cadrul MFP doar către MAI.
Prin acest act normativ se modifica COR, find sunt introduse mai multe noi ocupații care vizează sectorul IT, și anume:
n arhitect în domeniul tehnologiei blockchain (Cod COR 251109);
n designer jocuri digitale (Cod COR 216614);
n dezvoltator interfață cu utilizatorul (Cod COR 251211);
n dezvoltator în domeniul tehnologiei blockchain (Cod COR 251210);
n dezvoltator jocuri digitale (Cod COR 251307);
n expert în optimizarea motoarelor de căutare (Cod COR 251306);
n inginer de date complexe (big data) (Cod COR 251212);
n inginer de integrare (Cod COR 251106 );
n inginer în domeniul tehnologiilor cloud (Cod COR 251209);
n inginer viziune computerizată (Cod COR251108 );
n manager de conţinut web (Cod COR 251305);
n proiectant de sisteme informatice inteligente pentru TIC (Cod COR 251107);
n tehnician TIC (Cod COR 351203).
Reglementările contabile au fost modificate prin Ordinul 2048/2022 care aduce mai multe noutăți, printre care și obligativitatea întocmirii și completării raportului privind impozitul pe profit de la 1 ianuarie 2023.
Prin acest ordin se urmărește respectarea Directivei (UE) 2021/2101 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2021 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind impozitul pe profit.
Noile cerințe de prezentare vizează doar o parte dintre entități, și anume cele care se încadrează în criteriul de mărime prevăzut de Directiva, și corespund obiectivului de îmbunătățire a transparenței întreprinderilor și a controlului public, sub aspectul informațiilor referitoare la impozitul pe profit, prin adaptarea cadrului juridic existent cu privire la obligațiile în ceea ce privește publicarea de rapoarte.
Astfel, principala prevedere a directivei se referă la grupurile multinaționale și, după situație, la anumite entități autonome, care ar trebui să furnizeze publicului un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit atunci când depășesc un anumit nivel al cifrei de afaceri nete/al veniturilor, pe parcursul a două exerciții financiare consecutive, în funcție de veniturile consolidate ale grupului ori de veniturile entității autonome. Se înțelege de asemenea că atunci când indicatorii respectivi încetează să depășească cuantumul relevant pe parcursul a două exerciții financiare consecutive, o astfel de obligație nu se va mai aplica.
Se completează OMFP nr. 1.802/2014 cu mai multe definiții, și anume:
n societate-mamă finală înseamnă o entitate care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate ale celui mai mare grup de entităţi;
n situaţii financiare anuale consolidate înseamnă situaţiile financiare care sunt întocmite de o societate-mamă a unui grup, în care activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile şi cheltuielile sunt prezentate ca fiind cele ale unei singure entităţi economice;
n jurisdicţie fiscală înseamnă un stat sau o jurisdicţie nestatală care are autonomie fiscală în ceea ce priveşte impozitul pe profit;
n entitate autonomă înseamnă o entitate care nu face parte dintr-un grup (așa cum este definit la pct. 8 subpct. 11 din ordin.)
Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014 vor fi completate cu următoarele:
n obligația ca societățile-mamă finale (cele aflate la cel mai înalt nivel din structura unui grup de entități) a căror cifra de afaceri netă consolidată a depășit la data bilanțului lor, pentru fiecare dintre ultimele doua exerciții financiare consecutive, cuantumul de 750.000.000 euro, așa cum se reflectă în situațiile lor financiare anuale consolidate, să întocmească, să publice și să asigure accesul la un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre respectivele doua exerciții financiare consecutive. Având în vedere posibilitatea acordată statelor membre care nu au adoptat moneda euro, de a converti pragul de 750.000.000 euro în moneda națională, la cursul de schimb valabil la data de 21 decembrie 20212, în ordin a fost utilizat ca referință cuantumul de 3.700.000.000 lei (care este echivalentul a 747.474.740 euro);
n definirea unor termeni care au semnificație un contextul noilor cerințe de raportare (cum ar fi: societate-mamă finală, entitate autonomă etc.);
n stabilirea momentului de la care o societate-mamă finală nu mai face obiectul obligațiilor de raportare, respectiv atunci când cifra de afaceri neta consolidată a acesteia la data bilanțului scade sub pragul valoric menționat pentru fiecare dintre ultimele doua exerciții financiare consecutive;
n reglementarea obligațiilor de raportare pentru entitățile autonome, similare celor aplicabile societăților-mamă vizate de Directiva 2101/2021;
n reglementarea obligațiilor de raportare privind informațiile referitoare la impozitul pe profit, aplicabile entităților sau societăților-mamă finale și entităților lor afiliate în cazul în care aceste entități, inclusiv sucursalele lor, sunt stabilite, își au sediul comercial fix ori au o activitate economică permanentă pe teritoriul unui singur stat membru și în nicio altă jurisdicție fiscală;
n reglementarea obligațiilor de raportare privind informațiile referitoare la impozitul pe profit, aplicabile filialelor mijlocii și mari, care sunt controlate de către o societate-mama finală care nu intră sub incidența reglementărilor naționale;
n reglementarea obligațiilor de raportare privind informațiile referitoare la impozitul pe profit, aplicabile sucursalelor din România, înființate de entități care nu intră sub incidența legislației unui stat membru;
n stabilirea conținutului raportului privind informațiile referitoare la impozitul pe profit;
n introducerea unor prevederi privind următoarele aspecte:
Ø publicarea și accesibilitatea Raportului privind informațiile referitoare la impozitul pe profit;
Ø responsabilitatea pentru întocmirea, publicarea și asigurarea accesului la raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit;
Ø rolul auditorului statutar în contextul raportului privind informațiile referitoare la impozitul pe profit.
Prevederi similare vor fi incluse și în Reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.
Următoarele entități și sucursale au obligația de a transmite rapoarte cu privire la impozitul pe profit:
n Societățile-mamă finale, a căror cifră de afaceri netă consolidată a depășit la data bilanțului lor, pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei (echivalentul a 747.474.740 euro la cursul valutar publicat în Jurnalul Oficial al UE la data de 21 decembrie 2021), așa cum se reflectă în situațiile lor financiare anuale consolidate, au obligația să întocmească, să publice și să asigure accesul la un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre respectivele două exerciții financiare consecutive.
n Entitățile autonome a căror cifra de afaceri neta a depășit la data bilanțului lor, pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei, așa cum se reflectă în situațiile lor financiare anuale individuale, au obligația sa întocmească, să publice și să asigure accesul la un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre respectivele doua exerciții financiare consecutive.
n Filialele mijlocii și mari, care sunt controlate de către o societate-mamă finală care nu intră sub incidența prezentelor reglementări, atunci când cifra de afaceri netă consolidată a depășit la data bilanțului ori, pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive, cuantumul de 3.700.000.000 lei, așa cum se reflectă în situațiile sale financiare consolidate, au obligația de a publica și de a asigura accesul la un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit privind respectiva societate-mamă finală pentru cel mai recent dintre respectivele două exerciții financiare consecutive.
n Sucursalele din România, înființate de entități care nu intră sub incidenta legislației unui stat membru, au obligația de a publica si de a asigura accesul la un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit privind societatea-mamă finală ori entitatea autonoma, în ceea ce privește cel mai recent dintre ultimele două exerciții financiare consecutive.
Raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit care trebuie prezentat include informații cu privire la toate activitățile entității autonome sau ale societății-mamă finale, inclusiv activitățile tuturor entităților afiliate, consolidate în situațiile financiare aferente exercițiului financiar în cauză și:
n Numele societății-mamă finale sau al entității autonome, exercițiul financiar în cauza, moneda utilizată pentru prezentarea raportului și, după caz, o lista a tuturor filialelor consolidate în situațiile financiare ale societății-mamă finale, pentru exercițiul financiar relevant, stabilite în Uniune ori în jurisdicțiile fiscale incluse în anexele I și II la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuita a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale;
n O scurtă descriere a naturii activităților acestora;
n Numărul de salariați în echivalent normă întreagă;
n Veniturile, care reprezintă suma cifrei de afaceri nete, a altor venituri din exploatare, a veniturilor din interese de participare, cu excepția dividendelor primite de la entitățile afiliate, a veniturilor din alte investiții și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, a altor dobânzi de încasat și a altor venituri similare enumerate la pct. 600. Reținem că veniturile includ în acest caz tranzacțiile cu părți legate;
n Cuantumul profitului brut sau pierderii brute;
n Cuantumul impozitului pe profit acumulat în cursul exercițiului financiar în cauza, care reprezintă cheltuielile curente cu impozitele recunoscute în ceea ce privește profiturile ori pierderile impozabile din exercițiul financiar în cauză de către entități și sucursale, în jurisdicția fiscală relevantă. În acest caz cheltuielile curente cu impozitele se referă doar la activităţile unei entităţi din exerciţiul financiar relevant şi nu includ provizioane pentru obligaţii fiscale incerte;
n Cuantumul impozitului pe profit plătit în numerar, care reprezintă cuantumul impozitului pe profit plătit în cursul exercițiului financiar în cauza de către entități și sucursale în jurisdicția fiscală relevantă. În această situație impozitele plătite includ impozitele reţinute la sursă plătite de alte entităţi în ceea ce priveşte plăţile către entităţi şi sucursale din cadrul unui grup;
n Cuantumul câștigurilor acumulate la sfârșitul exercițiului financiar în cauză. În acest caz câştigurile acumulate se referă la suma profiturilor din exerciţiile financiare anterioare şi din exerciţiul financiar în cauză, cu privire la distribuirea cărora nu s-a decis încă. În ceea ce priveşte sucursalele, câştigurile acumulate sunt cele ale entităţii care a deschis sucursala.
Prevederile Ordinului nr. 2048/2022 vor intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2023.
Prin Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, s-a abrogat Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanțării terorismului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, și s-a reglementat, prin dispozițiile art. 30, faptul că autorizarea sau înregistrarea entităților care desfășoară activități de schimb valutar pe teritoriul României, altele decât cele ce fac obiectul supravegherii BNR, se realizează de către MFP, prin Comisia de autorizare a activității de schimb valutar, fiind astfel necesare noi clarificări care sunt aduse prin Hotărârea nr. 1096 /1022 .
Prin aceasta hotărâre se stabilește cadrul legal privind modul de organizare și desfășurare a activității de schimb valutar pentru persoane fizice şi de încasare a cecurilor de călătorie, pe teritoriul României, de către următoarele entități:
n casele de schimb valutar (organizate ca persoane juridice cf.Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
n entităţile care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică.
Nu pot fi înfiinţate puncte de schimb valutar amplasate în garaje, chioşcuri, containere ori alte construcţii similare, în locuri izolate, la etajele ori la subsolurile clădirilor cu destinaţie de locuinţă şi nici în spaţii fără acces public direct. În cazul în care punctul de schimb valutar propus urmează a fi organizat în spaţii situate în cadrul imobilelor cu destinaţia de locuinţă, spaţiul propus trebuie să fie situat la parterul acestora şi să îndeplinească cerinţele care sunt prevăzute de legislaţia în vigoare necesare pentru organizarea activităţilor cu scop comercial în cadrul imobilelor cu destinaţia de locuinţă.
Dreptul de organizare şi desfășurare a activității de schimb valutar şi de încasare a cecurilor de călătorie, pe teritoriul României, se acordă entităţilor mai sus menționate, pe bază de autorizație şi, respectiv, scrisoare de atribuire a codului statistic.
Asa cum am menționat anterior, autorizarea entităților în discuție şi înregistrarea punctelor de schimb valutar se realizează de către MFP, prin Comisia de autorizare a activității de schimb valutar a cărei activitate curentă se realizează prin intermediul Direcției generale management al domeniilor reglementate specific din cadrul MFP
Răspunderea pentru desfășurarea activității de schimb valutar și de încasare a cecurilor de călători revine în totalitate entităților care dețin autorizație de organizare a respectivelor activități.
Este interzisă desfășurarea activității de schimb valutar prin intermediul automatelor de schimb valutar de către entitățile menționate.
Comisia aprobă solicitările entităților menționate privind autorizarea acestora pentru organizarea şi desfășurarea activității de schimb valutar şi de încasare a cecurilor de călătorie, după caz.
Autorizația se eliberează entităților menționate care îndeplinesc condițiile pentru organizarea activității de schimb valutar şi de încasare a cecurilor de călătorie, după caz, și este valabilă 5 ani de la data acordării.
Scrisoarea de atribuire a codului statistic se eliberează pentru fiecare punct de schimb valutar în parte şi este valabilă de la data acordării până la finalul perioadei de valabilitate a autorizației deținute de entitate la momentul eliberării respectivei scrisori de atribuire a codului statistic.
Reglementează că începând cu 1 septembrie 2022 și până la data de 31 august 2023, producătorii de energie electrică, entitațile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfășoară activitate de trading și agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrica și/sau gaze naturale pe piața angro vor plati o contribuție la Fondul de Tranziție Energetică, care se calculează, se declară și se plăteste de vânzator lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează;
Modul de calcul al contribuției la Fondul de Tranziție Energetică este prevăzut în anexele nr. 2 și 3 din ordonanță;
Modelul şi conţinutul declaraţiei privind contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în termen de maximum 10 zile de la data intrării în vigoare a OUG nr. 119/2022;
Sumele reprezentând contribuția la Fondul de Tranziție Energetică se plătesc într-un cont distinct deschis la unitațile Trezoreriei Statului din cadrul organelor fiscale centrale competente, codificat cu codul de identificare fiscală al platitorului;
Reglementează că începând cu data de 1 septembrie, persoanele nerezidente care desfășoară tranzacții pe piața de energie din România sunt obligate să calculeze, să declare și să plătească contribuția de solidaritate direct sau să desemneze un reprezentant pentru îndeplinirea obligațiilor ce îi revin în baza prezentei ordonanțe de urgență;
Reglementează că persoanele nerezidente au obligația de a depune la Agenția Națională de Administrare Fiscală o declarație pe propria răspundere privind modalitatea de plată a contribuției de solidaritate. Modelul de declarație și termenul de depunere se stabilesc prin ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală;
Procedura și condițiile de înregistrare ale reprezentantului se aprobă prin Ordin al președintelui Agenția Națională de Administrare Fiscală în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/Buletin_Informativ_Fiscal_29082022_02092022.pdf
Modificări aduse Legii nr. 227/2015:
La art. 154 alin.(1) lit. ș) a fost introdusă o nouă categorie de persoane fizice exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, respectiv, donatorii de celule stem hematopoietice care au donat pentru un pacient neînrudit sau înrudit, pentru o perioada de 10 ani de la donare.
Aceste prevederi intră în vigoare în termen la 15 zile de la data publicării ordonanței în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/Buletin_Informativ_Fiscal_29082022_02092022.pdf
Reglementează că actul administrativ fiscal emis în formă electronică și comunicat prin mijloace electronice de transmitere la distanţă se consideră comunicat la data punerii la dispoziţia contribuabilului/plătitorului prin aceste mijloace;
Modificări privind emiterea soluției fiscale individuale anticipate:
cererea pentru emiterea soluţiei fiscale se depune pentru o singură situaţie fiscală de fapt viitoare şi o singură obligaţie fiscală principală;
contribuabilul/plătitorul poate depune mai multe cereri în vederea reglementării mai multor situații fiscale de fapt viitoare;- prevede că taxa de emitere a soluției fiscale individuale anticipate pentru contribuabilii nerezidenți este de 5000 de Euro.
prevede că taxa pentru emiterea soluției fiscale individuale anticipate se restituie:
în cazul în care contribuabilul/plătitorul renunță la cerere în 15 zile de la data depunerii cererii, termen alocat analizei prealabile;
în cazul în care cererea nu a fost luată în considerare de organul fiscal competent, la finalizarea analizei prealabile, și contribuabilul/plătitorul notificat despre acest fapt, optează pentru renunțarea la cerere și solicită restituirea taxei.
au fost introduse norme tranzitorii în cazul contribuabililor care au depus cereri de emitere a soluției fiscale individuale anticipate care au fost respinse.
au fost aduse modificări referitoare la atribuirea de către Ministerul Finanțelor a numărului de identificare fiscală pentru persoanele fizice nerezidente, cu ocazia înregistrării unei societăți la Registrul comerțului, potrivit legii, sau după caz, la cesiunea părților sociale ori a acțiunilor, respectiv la numirea de noi reprezentanți legali sau la cooptarea de noi asociați ori acționari, cu prilejul efectuării majorării de capital social, astfel:
exceptarea de la atribuirea numărului de identificare fiscală, a persoanelor nerezidente care sunt înregistrate fiscal;
certificatul de înregistrare fiscală nu se mai comunică Oficiului Național al Registrului Comerțului.
reglementează că rezerva verificării ulterioare se anulează numai la împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a stabili creanţe fiscale sau ca urmare a inspecţiei fiscale ori a verificării situaţiei fiscale personale, finalizată cu raport de inspecţie/raport de verificare şi decizie emisă potrivit prevederilor art. 131, 145 şi 146, după caz;
prevede că termenul de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale se suspendă pe perioada cuprinsă între data decesului persoanei fizice la care era în curs de desfăşurare o acţiune de inspecţie fiscală/verificare a situaţiei fiscale personale şi data luării la cunoştinţă de către organul de inspecţie/verificare că există sau nu succesori, după caz;
reglementează că în relația contribuabilului cu organele de inspecție fiscală pot fi utilizate și mijloacele electronice de comunicare la distanță;
a fost modificată durata de efectuare a inspecției fiscale la contribuabilii nerezidenţi de la 45 zile la 180 de zile;
prevede că, după sesizarea organelor de urmărire penală, inspecţia fiscală încetează numai pentru obligaţiile şi perioadele fiscale care au făcut obiectul sesizării; prevede că dacă, după sesizarea organelor de urmărire penală, procurorul, prin ordonanţă, dispune clasarea ori renunţarea la urmărirea penală sau dacă, după trimiterea în judecată, instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă, organul de inspecţie fiscală poate relua inspecţia. În acest caz, se transmite un nou aviz de inspecţie fiscală;
instituie obligația organului fiscal central, precum și a organului fiscal local de a publica trimestrial, lista contribuabililor care nu au obligații fiscale restante;
completează art. 165, în sensul că se sting cu prioritate sumele individualizate în deciziile de recuperare a ajutoarelor de stat și/sau de minimis emise, după caz, de Comisia Europeană/entitățile ce dețin calitatea de furnizor sau de administrator de ajutor de stat sau de minimis/Consiliul Concurenței și dobânzile aferente datorate de la data plății ajutorului până la data recuperării sau a rambursării sale integrale;
reglementări referitoare la eșalonarea la plată:
nu intră în sfera eșalonării la plată, ajutoarele de stat și ajutoarele de minimis;
au fost adăugate 3 condiții pentru menținerea eșalonării, respectiv:
a) să se achite sumele stabilite prin decizia de recuperare a ajutoarelor de stat emisă de către Comisia Europeană, inclusiv dobânzile aferente, datorate de la data plăţii ajutorului până la data recuperării sau a rambursării sale integrale, în maximum 3 zile de la data comunicării acestei decizii;
b) să se achite sumele stabilite prin decizia de recuperare a ajutoarelor de stat sau de minimis emisă de către entităţile ce deţin calitatea de furnizor sau de administrator de ajutor de stat sau de minimis, inclusiv dobânzile aferente, datorate de la data plăţii ajutorului până la data recuperării sau a rambursării sale integrale, în maximum 3 zile de la data comunicării acestei decizii;
c) să se achite sumele stabilite prin decizia de recuperare a ajutoarelor de minimis emisă de către Consiliul Concurenţei, inclusiv dobânzile aferente, datorate de la data plăţii ajutorului până la data recuperării sau a rambursării sale integrale, în maximum 3 zile de la data comunicării acestei decizii.
completează art. 204 din Codul de procedură fiscală în sensul că, eșalonarea la plată să fie accesată de debitorii care trebuie să achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal central într-un anumit termen pentru a se menţine autorizaţia, acordul ori alt act administrativ similar doar cu constituirea de garanții conform art. 193 alin. (6) lit. a) și/sau b), după caz, din același act normativ;
completează art. 209^1 alin. (6) și modifică alin. (11) de la același articol în sensul excluderii din procedura de eșalonare la plată, în formă simplificată, a debitorilor care trebuie să achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal central într-un anumit termen pentru a se menţine autorizaţia, acordul ori alt act administrativ similar.
prevede că valorificarea bunurilor sechestrate se poate realiza la un preţ mai mic decât preţul de evaluare în cazul în care, din preţul oferit, se asigură acoperirea integrală a creanţei fiscale, inclusiv a accesoriilor şi a cheltuielilor de executare silită;
reglementează posibilitatea declarării stării de insolvabilitate a debitorilor care deţin în proprietate bunuri a căror valoare este mai mică de 2% din cuantumul obligațiilor fiscale restante;
prevede că pentru recuperarea ajutorului de stat și de minimis, prin excepție de la art. 230 alin.(1), executarea silită prin poprire și/sau sechestru asupra bunurilor mobile sau imobile poate începe oricând după comunicarea somației, fără a fi necesară împlinirea termenului de 15 zile;
reglementează că în cazul respingerii contestației, se decide, după caz, confirmarea totală sau parțială a actului atăcat.
Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/Buletin_Informativ_Fiscal_29082022_02092022.pdf
- a fost modificat art. 22, în sensul că profitul investit în echipamente tehnologice, active utilizate în activitatea de producţie şi procesare, activele reprezentând retehnologizare, calculatoare electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare, în programe informatice, precum şi pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse şi/sau achiziţionate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, şi puse în funcţiune, folosite în scopul desfăşurării activităţii economice, este scutit de impozit. Activele corporale, cu excepţia activelor utilizate în activitatea de producţie şi procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru care se aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Activele utilizate în activitatea producţie, procesare şi activele reprezentând retehnologizare sunt cele stabilite prin ordin al ministrului finanţelor.
» A fost majorată cota de impozit de la 5% la 8%, începând cu veniturile distribuite după data de 1 ianuarie 2023.
» Stabileşte şi alte condiţii pe care o persoană juridică română le îndeplineşte cumulativ, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, pentru încadrarea ca microîntreprindere, după cum urmează:
- a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturilea realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
- are cel puţin un salariat, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 alin. (3);
- are asociaţi/acţionari care deţin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor.
» Reglementează că începând cu data de 1 ianuarie 2022, persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 — «Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare», 5520 — «Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată», 5530 — «Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere», 5590 — «Alte servicii de cazare», 5610 — «Restaurante», 5621 — «Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente», 5629 — «Alte servicii de alimentaţie n.c.a.», 5630 — «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor» pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, fără să aplice prevederile art. 52 din Codul fiscal.
» Reglementează că nu intră sub incidenţa impozitului pe veniturile microîntreprinderilor şi următoarele categorii de contribuabili:
- persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniul bancar;
- persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv cea care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;
- persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
- persoana juridică română care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.
» Reglementează că impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este opţional
- Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor se stabileşte la 1%
- Reglementează regulile de ieşire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor în cursul anului.
» Se abrogă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3), ca urmare a desfăşurării activităţii pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, în cursul unui an;
» A fost modificat plafonul maxim reprezentând venitul brut lunar obţinut din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3), realizate de persoanele fizice de la 30.000 lei la 10.000 lei, pentru care se acordă scutirea la plata impozitului pe venit, în cazul angajatorilor care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii, în sectorul agricol şi în industria alimentară.
» Reglementează că, contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit şi care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro, începând cu anul fiscal următor au obligaţia determinării venitului net anual în sistem real. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 25.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţională a României, la sfârşitul anului fiscal. Această categorie de contribuabili are obligaţia să completeze corespunzător şi să depună declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
» Reglementează că regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi prestaţiilor suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât cele prevăzute la art. 76 alin. (2) lit. k), pentru partea care depăşeşte limitele prevăzute la alin. (41) lit. a), considerate asimilate salariilor
» Completează prevederea prin care veniturile cumulate lunar nu reprezintă venit impozabil în înţelesul impozitului pe venit, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condiţiile stabilite prin lege
» Modifică sistemul de acordare a deducerilor personale care cuprinde deducerea personală de bază şi deducerea personală suplimentară, precum şi plafoanele de acordare.
Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. În situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni, se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară.
» Reglementează că în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât veniturile din arendă şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, venitul brut reprezintă venit impozabil, eliminându-se cota forfetară de 40%;
» Instituie obligaţia contribuabililor care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendă şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, de a înregistra contractul încheiat între părţi, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent;
» Reglementează că procedura de înregistrarea a contractelor se stabileşte prin ordin al preşedintelui ANAF;
» Reglementează că în cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2023, înregistrarea, la organul fiscal competent, a contractului încheiat între părţi şi a modificărilor survenite se efectuează în termen de cel mult 90 de zile de la data la care a intervenit obligaţia înregistrării acestora.
» Reglementează că veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv se impozitează cu o cotă de 8% din suma acestora, începând cu veniturile distribuite după data de 1 ianuarie 2023.
» Stabileşte cotele de impunere a veniturilor obţinute din jocuri de noroc, de la nivelul actual între 1% şi 25%, la un nivel cuprins între 3% şi 40%, precum şi modificarea tranşelor de venit brut asupra cărora se aplică aceste cote, de la 66.750 lei, la 10.000 lei, respectiv de la 445.000 lei, la 66.750 lei;
» Noile cote de impunere se aplică veniturilor plătite începând cu 1 august 2022.
» Stabileşte ca la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacţiei prin aplicarea următoarelor cote:
a) 3% pentru construcţiile de orice fel şi terenurile aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;
b) 1% pentru imobilele descrise la lit. a), deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.
» Instituie obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp partial pentru care veniturile realizate sunt sub acest nivel. Venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile şi nu venitul realizat de salariat.
» Modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente venituri şi/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei estimative
Baza anuală de calcul o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:
a) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.
» Modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii şi venituri din alte surse, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei estimative
Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă:
a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 şi 12 salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 salarii minime brute pe ţară;
c) nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.
» Reglementează trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei de 19%, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în cazul băuturilor nealcoolice care se încadrează în NC 2202 10 00 şi 2202 99;
» Prevede aplicarea până pe data de 31 decembrie 2031 a cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de îngrăşăminte chimice şi de pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
» Reglementează majorarea cotei reduse de TVA de 5% la 9% pentru următoarele prestări de servicii sau livrări de bunuri:
a) pentru cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
b) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99.
» Reglementează diminuarea, începând cu data de 1 ianuarie 2023, a plafonului valoric maxim prevăzut pentru livrarea de locuinţe ca parte a politicii sociale către persoane fizice, respectiv de la 700.000 lei la 600.000 lei, exclusiv TVA;
» Reglementează organizarea «Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023», în format electronic, pe baza informaţiilor din actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (3) lit. c) pct. 3, autentificate începând cu data de 1 ianuarie 2023. Procedura privind organizarea «Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023» se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.
» Reglementează diminuarea cu un punct procentual pe an, începând cu 1 august 2022, a procentului legal al accizei ad valorem aplicat asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, astfel că acesta va fi de 10% în anul 2025;
» Reglementează că, în perioada 1 august 2022 - 31 martie 2023, acciza specifică pentru ţigarete este de 459,386 lei/1.000 ţigarete;
» Stabileşte un nou calendar privind nivelul accizelor care reglemenentează cuantul şi perioada de aplicare a nivelului accizelor pentru produsele supuse regimului accizelor armonizate;
» Înlocuieşte anexele 1 şi 2 la Titlul VIII al Legii nr. 227/2015.
- Abrogă Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, începând cu data de 1 ianuarie 2023.
- Reglementează că începând cu data de 1 ianuarie 2023, contribuabilii care au intrat sub incidenţa prevederilor Legii nr. 170/2016, cu completările ulterioare, până la data de 31 decembrie 2022, pot opta pentru plata impozitului pe veniturilor microîntreprinderilor, potrivit titlului III din Codul fiscal, fără verificarea condiţiilor de încadrare în sistem şi fără să aplice regulile privind ieşirea din acest sistem în cursul anului, sau pentru plata impozitului pe profit, potrivit titlului II din Codul fiscal.
Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/buletinul_informativ_11072022_15072022.pdf
Modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:
» instituie obligativitatea organizatorilor de jocuri de noroc de a comunica, în termen de 5 zile lucrătoare de la data încheierii, Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc a contractelor având ca obiect promovarea mărcilor, platformelor, aplicaţiilor sau activităţilor de jocuri de noroc prin amplasarea mesajelor publicitare în localităţi şi pe drumurile publice sau prin intermediul unui serviciu de televiziune, precum şi orice act prin care se modifică valoarea contractului. Organizatorii de jocuri de noroc nu vor comunica contractele încheiate de organizatorii de jocuri de noroc cu entităţile sau federaţiile sportive, care prevăd în sarcina acestora din urmă obligaţia de promovare în incinta stadioanelor sau a sălilor de sport.
» reglementează că organizatorii de jocuri de noroc datorează taxa de promovare pentru activităţile de jocuri de noroc.
În cazul contractelor de publicitate având ca obiect promovarea în una dintre modalităţile prevăzute la art. 1^2 alin. (2) din ordonaţa, a activităţilor de jocuri de noroc autorizate pe teritoriul României, care sunt încheiate de o entitate care nu este organizator de jocuri de noroc, taxa este datorată de prestatorul serviciilor de publicitate, potrivit contractului.
- taxa de promovare a activităţilor de jocuri de noroc reprezintă 5% din valoarea contractelor de publicitate menţionate la 1^2 alin. (2) din ordonanta şi va fi achitată către bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care contractul de publicitate a fost încheiat. În cazul contractelor care prevăd plăţi periodice către prestator, obligaţia de plată a taxei devine scadentă în ultima zi a lunii în care este scadentă rata contractuală periodică,
- taxa de promovare se calculează de către plătitorii de taxe şi se declară, până la termenul de plată, în declaraţia fiscală depusă la organul fiscal competent,
- reglementează că modelul şi conţinutul declaraţiei se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a O.G. nr.15/2022.
» a fost modificat termenul de plată a contribuţiei anuale prevăzută la art. 10 alin. (4) din OUG nr. 77/2009, astfel: pentru primul an de licenţă, în termen de 10 zile de la data aprobării documentaţiei, iar pentru anii următori, până la data de 25 ianuarie a fiecărui an.
» reglementează că modificările semnificative aduse datelor iniţiale în baza cărora a fost emisă licenţa de organizare a jocurilor de noroc sau autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc, respectiv licenţa clasa a II-a, după caz vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a OG nr. 15/2022.
» reglementează că în situaţia în care operatorul economic nu mai deţine nicio autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc indiferent de motivul care a generat această stare, licenţa de organizare a jocurilor de noroc îşi pierde valabilitatea cu aceeaşi dată.
» înlocuieşte anexa din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009.
Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/buletinul_informativ_11072022_15072022.pdf
Aprobă modelul şi conţinutul formularului 112 "Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate" precum şi anexele nr. 1.1 "Anexa angajator" şi nr. 1.2 "Anexa asigurat" la acesta, prevăzute în anexa nr. 1, care se utilizează începând cu veniturile aferente lunii iunie 2022
Reglementează că persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, instituţiile şi persoanele fizice prevăzute la art. 68^1 alin. (2), art. 72 alin. (2), art. 84 alin. (8), art. 125 alin. (8) - (9), art. 147 alin. (1), (1^1), (12) şi (13), art. 151 alin. (5) şi (6), art. 169 alin. (1) şi (1^1), art. 174 alin. (5) şi (6), art. 220 alin. (1) şi (2) şi art. 220^7 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia depunerii declaraţiei prevăzute la art. 1 prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.
Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/buletinul_informativ_11072022_15072022.pdf
Reglementează că destinatarii facturii electronice emise în relaţia B2G prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2002, au obligaţia să primească şi să descarce factura electronică prin accesarea secţiunii Factura electronică disponibilă în Spaţiul privat virtual din cadrul portalului ANAF sau, în cazul celor înregistraţi în Registrul entităţilor publice, prin accesarea «Punctului Unic de Acces» de pe site-ul Ministerului Finanţelor - Sistemul naţional de raportare Forexebug, secţiunea«Vizualizare rapoarte» - "Facturi electronice”
Aprobă ca primirea şi descărcarea facturii electronice emise în relaţia B2G potrivit alin. (1) să fie efectuate de către persoanele înregistrate ca utilizatori în Spaţiul privat virtual din cadrul portalului ANAF sau de către persoanele înrolate cu rol de vizualizare rapoarte în sistemul naţional de raportare Forexebug potrivit procedurii prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 517/2016 pentru aprobarea de proceduri aferente unor module care fac parte din procedura de funcţionare a sistemului naţional de raportare - Forexebug, cu modificările şi completările ulterioare
Reglementează că în situaţia unei facturi electronice emise în relaţia B2G asupra căreia destinatarul are obiecţii, acesta înştiinţează inclusiv prin secţiunea Factura electronică disponibilă în Spaţiul privat virtual din cadrul portalului ANAF sau prin sistemul naţional de raportare Forexebug emitentul facturii electronice, prin transmiterea unui mesaj respectând structura publicată în documentaţia tehnică prevăzută la art. 5 alin. (3).
modifică denumirea ordinului, respectiv ’’Ordin pentru aprobarea procedurii privind registrul entităţilor publice”;
abrogă Procedura privind registrul altor entităţi, prevăzută în anexa nr. 2, precum si anexa nr.2.
Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/buletinul_informativ_11072022_15072022.pdf
A fost instituită procedura de alertare timpurie, astfel:
profesioniştii, cu excepţiile prevăzute la art. 3 alin. (1), (4) şi (5) din lege, sunt alertaţi de către organul fiscal cu privire la neexecutarea unor obligaţii şi le sunt puse la dispoziţie gratuit informaţii cu privire la soluţiile de redresare prevăzute de lege prin intermediul unei pagini de internet;
profesioniştii, cu excepţiile prevăzute la art. 3 alin. (1), (4) şi (5) din lege, sunt alertați prin intermediul unei notificări de alertă transmise în mod automat prin sistemul de comunicare electronică prin mijloace electronice de transmitere la distanţă dezvoltat de Ministerul Finanţelor/Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) în legătură cu neexecutarea obligaţiilor către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat sau către bugetul asigurărilor de şomaj;
reglementează că procedura de comunicare a notificărilor de alertă, incluzând cuantumul obligaţiilor restante ce atrage emiterea mesajului de alertă, pe categorii de debitori stabilite potrivit legislaţiei fiscale, data emiterii primului mesaj de alertă şi, dacă este cazul, frecvenţa mesajului de alertă şi formatul acestuia, se aprobă în condiţiile prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;
reglementează că în privinţa obligaţiilor evidenţiate în notificarea de alertă, pot fi accesate şi serviciile de îndrumare şi asistenţă oferite contribuabililor, în condiţiile legii, de A.N.A.F.;
reglementează că persoanele fizice sau juridice alertate pot notifica organul fiscal cu privire la intenţia de mediere, anexând la notificare documente şi informaţii care să susţină situaţia sa economică şi financiară, art. 230A1 alin. (2) - (4) şi (8) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător, sau pot accesa facilităţile fiscale în vigoare.
La art. 143 a fost reglementat că, prin derogare de la prevederile art. 186 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţele curente, creditorii bugetari pot acorda înlesniri la plată.
Sursa: http://www.finanteiasi.ro/formulare/newsletter/buletinul_informativ_11072022_15072022.pdf
Legea nr. 139/2022 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 490 din 17 Mai 2022.
Începând cu data de 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliţi în România au obligaţia, în relaţia cu autoritățile publice (=en. Business-to-Government, B2G), să emită facturi electronice şi să le transmită prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura.
Opțional, în relaţii comerciale B2B (=en. Business-to-Business, B2B), emitentul facturii electronice poate opta pentru transmiterea acesteia către destinatar utilizând sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura. Atât emitentul cât şi destinatarul trebuie să fie înregistraţi în Registrul RO e-Factura.
OPANAF 12/2022 din 6 ianuarie 2022 stabilește care sunt produsele cu risc fiscal ridicat, comercializate în relaţia B2B, pentru care se transmit facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura:
Legume, fructe, rădăcini şi tuberculi alimentari, alte plante comestibile
Băuturi alcoolice
Construcţii noi
Produse minerale (apă minerală naturală, nisip şi pietriş)
Îmbrăcăminte şi încălţăminte
Prin acest act normativ sunt reglementate facilități fiscale aplicabile veniturilor din salarii pentru acei salariați care desfășoară activitate în domeniul agriculturii și industria alimentaru, facilități care se vor aplica începând cu 1 iunie 2022 pană la 31 decembrie 2028. Facilitățile sunt similare cu cele acordate în domeniul construcțiilor. Tot prin acest act normativ se stabilește și valoarea salariului minim brut garantat în plată pentru sectorul agricol și industria alimentară.
În ceea ce privește facilitățile fiscale, beneficiază de acestea salariații din următoarele domenii de activitate:
Cod CAEN 01: Agricultură, vânătoare și servicii anexe:
l 011 Cultivarea plantelor nepermanente;
l 012 Cultivarea plantelor din culturi permanente;
l 013 Cultivarea plantelor pentru înmulțire;
l 014 Creșterea animalelor;
l 015 Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor);
l 016 Activități auxiliare agriculturii și activității după recoltare.
Cod CAEN 10: Industria alimentară.
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească angajatorii sunt următoarele:
Realizarea unei cifre de afaceri pentru domeniile enumerate mai sus ]n procent de cel puțin 80% din cifra totală de afaceri;
Salariul minim brut lunar pentru o normă de 8 ore pe zi este suma de 3000 de lei. Scutirea poate fi acordată doar pentru salarii brute cu valoare cuprinsa intre 3000 și 30.000 de lei. Partea din venitul brut lunar care excedă sumei de 30.000 de lei nu beneficiază de facilități fiscale.
Facilitățile fiscale de care beneficiază salariații sunt următoarele:
Se elimina obligația plății impozitului pe venit (procent de 10%)
Este redusă contribuția la pensii cu procentul de 3,75% contribuția la fondul de pensii administrat privat. În urma acestei reduceri se datorează la plată C.A.S. în procent de 21,25% . În această situație este decizia salariatului dacă dorește sa plătească în continuare cota de 3,75% contribuții la pensii administrate privat, în acest caz depunând opțiune în scris la angajator contribuția urmând a fi reținută din salariu.
Este eliminată obligația plății contribuției la sănătate (procentul de 10%).
Chiar dacă nu este plătită contribuția la sănătate, acești salariați au calitate de persoane asigurate în sistemul public de sănătate.
Sunt acordate și celelalte drepturi prevăzute în legislația specifică cum ar fi vechimea pentru indemnizația de șomaj ori indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă.
Legea nr. 135/2022 reglementează valoarea salariului minim brut garantat în plată pentru sectorul agricol și în industria alimentară la valoarea de 3000 lei, valoare aplicabila până la sfârșitul anului 2022, si după aceea până în data de 31.12.2028.
Indiferent dacă se beneficiază de facilitățile fiscale reglementate de lege sau nu, salariul minim brut garantat este de 3000 de lei pentru sectorul agricol și industria alimentară (fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program de lucru normal în medie de 167,333 de ore pe lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră) și este obligatoriu.
Urmează ca prin ordin al ministrului finanțelor publice să fie adoptate noile formulare ale Declarației 112 prin care va fi depusă la autorități declarația privind impozitul pe venit și asigurările sociale. Termenul de adoptare este de 30 de zile de la publicarea legii nr.135/2022 în Monitorul Oficial.
O.U.G. nr.27/2022 a reglementat impozitarea cu procentul de 80% a unui venit suplimentar realizat de către unii producători de energie electrică în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023.
Ordinul A.N.A.F. nr.856/2022 reglementează procedura de declarare a impozitului mai sus amintit către bugetul de stat, fiind actualizat în acest sens formularul l00 - declarațiile privind obligațiile de plată către bugetul de stat.
Termenul de declarare și plata a impozitului este până pe data de 25 a lunii următoare.
Pentru energia electrică produsă de capacități de producție puse în funcțiune după data de 22 martie 2022 nu se datorează impozit de către producătorii de energie electrică.
Orice contribuabil care considera că printr-un act administrativ fiscal a fost lezat în drepturi poate depune contestație împotriva respectivului act administrativ în termen de 45 de zile de la data la care acesta i-a fost comunicat, în conformitate cu art 270. din Codul de procedură fiscală.
Depunerea contestatei și pe cale de consecință soluționarea acesteia sunt condiții obligatorii în vederea realizării unei eventuale soluționări a solicitărilor contribuabilului de către instanța de judecată, fără depunerea unei contestații acesta neputându-se adresa către instanța de judecată în vederea rezolvării doleanțelor sale.
Actul normativ analizat adoptă procedura în domeniul contestațiilor actelor administrative fiscale, cu clarificarea mai multor aspecte referitoare la:
n Calitatea persoanei care are dreptul să depună contestația;
n Forma și conținutul contestației;
n Locul de depunere al contestației;
n Organul competent;
n Termenul de depunere al contestației;
n Dosarul contestației ce va fi comunicat organului de soluționare a contestației;
n Retragerea contestației;
n Procedura soluționării contestației;
n Decizia privind soluționarea contestației (forma și conținut);
n Introducerea altor persoane în procedura de soluționare;
n Clarificările privind dreptul contribuabilului de susține oral contestația;
n Soluționarea contestației și soluții asupra contestației;
n Suspendarea procedurii de soluționare pe cale administrativă;
n Respingerea contestației în caz de neîndeplinire a condițiilor procedurale;
n Comunicarea deciziei și căile de atac;
n Instrucțiuni ce privesc îndreptarea erorilor materiale din decizia de soluționare a contestației;
n Instrucțiuni privind publicarea pe site a deciziilor de soluționare a contestațiilor;
Prin acest act normativ este adoptată procedura prin care A.N.A.F. comunică prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță actele de executare silită către instituțiile de credit.
În vederea realizării comunicării prin intermediul mijloacelor de transmitere la distanta a actelor de executare emise de organele de executare silita, A.N.A.F. pune la dispoziția instituțiilor de credit, în spațiul privat de pe site, un sistem informatic prin care utilizatorii pot încărca și descarca documentele necesare.
Mijloacele de identificare a instituțiilor de credit în mediul electronic și procedura privind aprobarea accesului la sistemul informatic sunt cele stabilite prin ordin al președintelui A.N.A.F. pentru aprobarea procedurii de furnizare de informații cf. Art.61 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Op.A.N.A.F. 878/2022 aprobă mai multe formulare necesare procedurii de comunicare la distanță și anume :
n Adresă pentru înștiințarea instituțiilor de credit privind sumele rămase de recuperat ca urmare a stingerilor efectuate, din popririle înființate prin mijloace de transmitere la distanță (Anexa 3)
n Adresă privind comunicarea motivelor pentru care nu au fost înregistrate măsurile dispuse prin documentele comunicate de A.N.A.F ( Anexa 4)
n Adresa privind comunicarea sumelor pe care le paote plati insitutia de credit (Anexa 5)
n Ordonanțare de plata (Anexa 6)
n Referat privind nevirarea de către instituția de credit a sumei cuprinse în ordonanțarea de plată (Anexa 7)
Comunicarea actelor de executare se realizează prin portal, acestea având formatul unui fișier tip “.pdf”, cu un “.xml” atașat, semnat electronic, prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță.
În vederea implementării sistemului urmează să se realizeze încheierea unui protocol ori a unei convenții-cadru de către A.N.A.F. cu instituțiile de credit sau A.R.B. (Asociația Română a Băncilor), având ca obiective asistența reciprocă, desfășurarea de acțiuni comune, interconectarea proceselor operaționale aferente furnizării de servicii pentru implementarea sistemului automat prin care se realizează comunicarea actelor de executare către instituțiile de credit.
Odată cu semnarea convenției-cadru ori a protocolului, instituția de credit împreună cu A.N.A.F. va realizarea reconcilierea informațiilor existente în bazele de date proprii privind măsurile de executare silită prin poprire asupra disponibilităților bănești înființate anterior datei de intrare în vigoare a Op.A.N.A.F. nr.878/2022, inclusiv actualizarea sumelor ramase de recuperat din acestea la data concilierii.
Data de comunicare a actului de executare către instituția de credit este prima zi bancară următoare zilei încărcării actului în sistemul informatic, în timp ce ora de comunicare este ora de începere a zilei bancare. Toate aceste informații sunt stabilite pentru fiecare instituție de credit, prin protocolul ori convenția-cadru.
Actele de executare silită emise în format electronic de către organul fiscal central sunt semnate cu semnătură electronică extinsă a Ministerului Finanțelor, bazată pe un certificat calificat, ori cu semnătura electronică calificată emisă de un prestator de servicii de încredere calificat, înscris în Trusted List, în conformitate cu legislația Uniunii Europene (Regulamentul 910/2014).
Prin prezentul act de procedura fiscală se reglementează recalcularea contribuției la sănătate pentru contribuabilii care realizează venituri extra-salariale în situația în care intervine decesul contribuabilului în interiorul exercițiului fiscal pentru care este datorată contribuția.
Sunt vizați acei contribuabili care au realizat venituri salariale unde contribuția este datorată prin efectul legii prin depășirea plafonului de scutire ori acei contribuabili care s-au asigurat în sistemul public de sănătate prin opțiune.
Situațiile de deces ale contribuabilii sunt identificare de către compartimentul de specialitate din cadrul autorității fiscale prin diverse metode cum ar fi datele comunicate de către evidenta persoanelor ori prin constatări proprii.
Aceste situații vor fi identificate anual pana la data de 31 decembrie de către compartimentul de specialitate din cadrul autorității fiscale care va recalcula contribuția la sănătate în conformitate cu prezenta procedură.
În mod practic va fi redusă suma contribuției la sănătate datorată la plata, rămânând ca și obligație de plata suma proporțională cu numărul de luni trecute de la începutul exercițiului financiar și până la data decesului contribuabilului.
Decesul contribuabilului nu conduce la scutirea la plată a contribuției la sănătate.
Suma contribuției datorate la plată va fi menționată în certificatul de atestare fiscală solicitat de notarul public unde este realizată dezbaterea succesiunii.
Dacă succesiunea este acceptată de către moștenitori, atunci organul fiscal emite și comunicp decizia prevăzută la art 23 alin.(4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală iar aceștia vor prelua și obligația plății contribuției la sănătate.
Procedura arată modul în care succesorii preiau contribuția în sarcina de plată, dobândind calitate de debitori către bugetul de stat.
Acest act normativ vizează persoanele fizice înmatriculate la Registrul Comerțului care desfășoară activități independente. Perioada pe care aceste persoane desfășoară activitățile economice este considerată vechime dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
n Veniturile provenite din activitatea economică desfășurată în anul supus recunoașterii vechimi sunt cel puțin egale cu nivelul a de 12 ori salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit conform legii în anul respectiv;
n Persoana fizică este înmatriculată la Registrul Comerțului cu un singur cod C.A.E.N. de activitate ori cu codul C.A.E.N. principal de activitate pentru care se dorește recunoașterea vechimii.
Vechimea în muncă și după caz, vechimea în specialitate este considerată perioada în care persoana fizică autorizată a desfășurat activitate economică și a achitat contribuțiile, taxele și impozitele legale, nefiind luate în considerare perioadele în care aceasta nu desfășurat o activitate generatoare de venit ori a avut activitatea suspendată.
Trebuie reținut de asemenea că din punct de vedere al vechimii în câmpul muncii, în condiția plăților asigurărilor sociale exista deja o legislație în acest sens, în conformitate cu Legea pensiilor și Codul Fiscal.
Prin acest act normativ sunt modificate reglementări anterioare existente prin care anumite entități au obligația de a incasa de la cetățeni ori de la consumatori sume de bani reprezentând contravaloarea activităților care au fost prestate, a livrărilor de bunuri ori a prestărilor de servicii.
Principalele modificări sunt:
n Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.128/2022 autoritățile publice au obligația de a încasa de la cetățeni sau contribuabili prin intermediul cardurilor de credit, debit sau cele pre-plătite sau prin intermediul terminalelor POS ori cu ajutorul altor facilități moderne de încasare sumele reprezentând: tarife, contribuții, amenzi, dobânzi, penalități, impozite, taxe etc. Înaintea intrării în vigoare a Legii nr.128/2022 această obligație exista doar pentru operatorii economici de servicii de utilități publice și instituții publice. Elementele de noutate vin din introducerea acestei obligații și pentru autoritățile publice, precum și din acceptarea ca mod de plată a cardurilor pre-plătite.
n Acele persoane juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul ori cu ridicata, respectiv prestări de servicii și care au realizat anual o cifră de afaceri de peste 50.000 de euro sunt obligate să se doteze cu terminale POS ori cu alte soluții moderne prin care sa accepte carduri de debit ori de credit, plăți electronice ori carduri pre-plătite. Elementul de noutate în acest caz vine din obligația de a accepta la plată a cardurilor pre-plătite.
n În cazul în care situația de mai sus nu se realizează iar persoana juridică care desfășoară activități de comerț cu amănuntul ori cu ridicata, respectiv prestări de servicii nu a realizat anual o cifră de afaceri de peste 50.000 de euro în anul anterior dar depășește acest plafon în exercițiul curent, atunci obligația de utilizare a noilor sisteme de încasare decurge începând cu trimestrul următor celui în care a fost depășit plafonul. Cursul de schimb pentru calcularea plafonului este cursul BNR comunicat în data de 31 decembrie a anului anterior.
n În cazul în care persoană juridică care realizează activități de comerț de bunuri cu amănuntul ori cu ridicata efectuează prestări de servicii și este deja dotată cu sistem POS ori cu alte sisteme moderne de încasare, iar în doi ani consecutivi nu atinge plafonul de 50.000 de euro atunci acea persoană juridică poate renunța la această obligație.
n Operatorii economici care sunt furnizori de servicii de utilitate publică, respectiv instituțiile publice care încasează tarife, taxe impozite contribuții, amenzi ori alte sume care li se cuvin au obligația de a accepta încasarea acestor sume cu ajutorul unui sistem de plată la distanță, respectiv online. Termenul limită pentru implementarea acestor sisteme este de maxim 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 128/2022.
O.U.G. 41/2022 a reglementat sistemul RO e-Transport prin care sunt supuse declarării transporturile de bunuri cu risc fiscal.
Prezentul act normativ reglementează categoriile de produse și bunuri inclusiv codurile NC, considerate a fi cu risc fiscal care fac obiectul monitorizării prin sistemul RO e-Transport.
Categoriile vizate sunt următoarele:
1) Legume, plante, rădăcini și tuberculi;
2) Fructe comestibile, coji de citrice sau de pepeni;
3) Băuturi, lichide alcoolice și oțet;
4) Sare, sulf, pământuri și pietre, ipsos, var și ciment;
5) Îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate;
6) Încălțăminte, ghete și articole similare;
7) Fontă, fier și oțel.
În vederea stabilirii dacă un produs intra în sfera de monitorizare a sistemului RO e-transport, trebuie să i se cunoască clasificarea tarifară. În ordin sunt detaliate produsele cu menționarea clasificării tarifare. Codurile NC reprezintă poziția tarifară, subpoziția tarifară sau codul tarifar.
Obligația declarării începe cu data de 1 iulie 2022, nerespectarea acestei obligații fiind sancționată cu amenzi semnificative.
Codul UIT, emis de sistemul RO e-Transport, care are ca scop identificarea unui transport, este elementul fundamental care va fi urmărit de autorități și care trebuie să însoțească transportul bunurilor cu risc fiscal în format fizic ori electronic împreună cu documentul de transport.
Prin prevederile O.U.G. nr. 36/2022 au fost acordate proceduri de acordare a șomajului tehnic cu suportarea decontării de la bugetul fondului de șomaj pentru salariații al căror contract de muncă este suspendat de angajator din cauza conflictului armat din Ucraina ori ca urmare a aplicării sancțiunilor internaționale asupra Federației Ruse și Belarusului în condițiile diminuării activității angajatorului din România.
Aplicabilitatea ordonanței care reglementează condițiile de fond și de formă pentru decontarea șomajului tehnic la angajatorii afectați de conflictul armat din Ucraina este de până la 31 decembrie 2022.
Prin M.M.S.S. nr.705/2022 se adoptă modelele documentelor depuse de angajatori în scopul decontării șomajului tehnic de către agențiile de ocupare a forței de muncă, fiind adoptate în format tipizat următoarele documente:
Cererea pentru decontarea șomajului tehnic (Anexa 1);
Declarația pe propria răspundere pentru îndeplinirea condițiilor legale în vederea decontării șomajului tehnic (Anexa 2);
Lista nominală cu persoanele ce beneficiază de șomaj tehnic (Anexa 3).
Documentele mai sus menționate sunt transmise pe cale electronică de către angajatori către agențiile de ocupare a forței de muncă.
Termenul maxim de comunicare, sub sancțiunea decăderii, este luna curentă față de indemnizația care se cuvine lunii anterioare.
Prin prevederile O.U.G. nr. 36/2022 au fost acordate proceduri de acordare a șomajului tehnic cu suportarea decontării de la bugetul fondului de șomaj pentru salariații al căror contract de muncă este suspendat de angajator din cauza conflictului armat din Ucraina ori ca urmare a aplicării sancțiunilor internaționale asupra Federației Ruse și Belarusului în condițiile diminuării activității angajatorului din România.
Aplicabilitatea ordonanței care reglementează condițiile de fond și de formă pentru decontarea șomajului tehnic la angajatorii afectați de conflictul armat din Ucraina este de până la 31 decembrie 2022.
Prin M.M.S.S. nr.705/2022 se adoptă modelele documentelor depuse de angajatori în scopul decontării șomajului tehnic de către agențiile de ocupare a forței de muncă, fiind adoptate în format tipizat următoarele documente:
Cererea pentru decontarea șomajului tehnic (Anexa 1);
Declarația pe propria răspundere pentru îndeplinirea condițiilor legale în vederea decontării șomajului tehnic (Anexa 2);
Lista nominală cu persoanele ce beneficiază de șomaj tehnic (Anexa 3).
Documentele mai sus menționate sunt transmise pe cale electronică de către angajatori către agențiile de ocupare a forței de muncă.
Termenul maxim de comunicare, sub sancțiunea decăderii, este luna curentă față de indemnizația care se cuvine lunii anterioare.
Legea nr. 163/2018 a reglementat posibilitatea ca societățile să poată distribui dividende trimestrial pe baza anumitor situații financiare întocmite trimestrial.
Trebuie reținut faptul ca pentru plata dividendelor trimestriale este reținut și se plătește impozit pe dividende până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost efectuate plățile de dividende.
Conform legii, dacă prin situațiile financiare anuale se constată că dividendele plătite pe parcursului anului sunt în suma mai mare decât se cuvine în baza situațiilor financiare anuale, atunci beneficiarii dividendelor trebuie să restituie dividendele necuvenite în termen de 60 de zile.
Trebuie reținut faptul că în cazul în care apare situația mai sus menționată ca dividendele plătite către participanții la societate în baza situațiilor financiare trimestriale să fie mai mari decât cele care se cuvin în baza situațiilor financiare anuale, atunci și impozitul pe dividend plătit către bugetul de stat pentru plățile trimestriale de dividende va fi mai mare decât impozitul pe dividendele cuvenite către participanții la societate conform determinării în baza situațiilor financiare anuale.
Op.A.N.A.F. nr. 765/2022 adoptă procedura de restituire ori regularizare a impozitului pe dividend plătit în plus pentru situația mai sus menționată.
Procedura fiscală ce trebuie urmata în cazul în care un plătitor se afla în situația de restituire a impozitului pe dividende plătit în plus către bugetul de stat este următoarea:
1) Prima data va depune o declarație rectificativă privind impozitul pe dividend care a fost plătit în plus;
2) După depunerea declarației rectificative va depune la organul fiscal competent o cerere de restituire sau regularizare a impozitului pe dividend. Cererea este un formular tipizat, având o importanță deosebită în cadrul aceste proceduri fiscale care a fost adoptată prin acest act normativ.
Trebuie avute în vedere următoarele:
Cererea de restituire ori regularizare a impozitului pe dividend poate fi depusă doar după ce beneficiarii de dividende au restituit către societate dividendele achitate în plus.
Termenul în care cererea poate fi depusă este de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul de restituire. (cf art. 219 din Codul de procedură fiscală).
Dacă contribuabilul înregistrează obligații fiscale restante, inclusiv amenzi datorate către bugetul de stat, atunci se efectuează mai întâi compensarea sumelor restante, iar mai apoi va fi regularizată diferența (cf. art. 167 și art. 168 din Codul de procedură fiscală).
Este necesar ca în cererea de restituire a sumelor sa fie menționat contul bancar în care contribuabilul dorește să se realizeze restituirea diferenței de impozit.
Prin acest act normativ au loc mai multe modificări punctuale în domeniul anumitor proceduri fiscale și a anumite proceduri vizând accizele din Codul Fiscal. Modificările sunt punctuale, iar în aplicarea lor este necesar sa avem în vedere și celelalte reglementări legale din aceasta sferă.
În prima instanță O.G. nr. 6/2019 a reglementat o amnistie fiscală prin care a fost posibilă anularea accesoriilor și dobânzilor de întârziere pentru plata integrala a debitului pana la o anumită scadență, iar pentru debitele principale care sunt mai mari de 1.000.000 de lei a fost permisă inclusiv o restructurare a debitului sub condiția respectării anumitor proceduri prevăzute în legislație. După acest pas au existat mai multe modificări în ceea ce privește prelungirea și prorogarea anumitor termene de aplicare.
Legea nr.112/2022 prorogă termenul de depunere a notificării pentru aplicarea O.G./2022 până la data de 31 decembrie 2022.
În perioada stării de urgență au fost acordate cu titlu de împrumut către contribuabilii care au întrunit criteriile de eligibilitate anumite sume care au provenit din privatizarea anumitor entități de stat. Prin prevederile Legii nr.112/2022 estre introdusă o derogare de la codul fiscal prin introducerea posibilității ca acele împrumuturi sa fie convertite în acțiuni la acei debitori la care statul este acționar integral sau majoritar, sub condiția respectării legislației în domeniul ajutorului de stat.
De asemenea se reafirma ca sunt mici producători care au anumite drepturi suplimentare acei producători de vin cu o capacitate mai mica de 1000 de hl ori acei producători de produse intermediare cu o capacitate mai mică de 250 de hl, raportat la producția anului anterior.
Anterior acestei modificări normative perioada de analiză era de “12 luni consecutive de funcționare”. Pentru acei operatori care sunt nou înființați estimarea producției se va face pentru o perioada de 12 luni consecutive.
În cazul micilor distilerii va fi aplicată o acciza redusa la în limita cantității maxime anuale de 10 hl de alcool pur. Condiția impusa pentru a se beneficia de aceasta facilitate este ca aceste distilerii sa fie independente și să nu producă sub licența altor distilerii.
Scopul acestui act normativ este de a garanta fiecărui navigator dreptul la un loc de muncă sigur și lipsit de pericole, care să respecte normele de siguranță, dreptul al condiții echitabile de încadrare în muncă, la condiții de muncă și viață decente la bordul navelor și la protecția sănătății, asistență medicală, măsuri sociale precum și alte forme de protecție socială, în conformitate cu legislația internațională în domeniul maritim.
Ordonanța nu se aplică personalului aflat la bordul navelor militare ori a navelor militare auxiliare, a navelor de pescuit sau care desfășoară activități similare, a navelor de construcție tradițională (cum ar fi joncile sau ambarcațiunile mici cu pânze), a iahturilor care nu desfășoară activități comerciale, navelor care navighează în apele interioare navigabile ale României, navelor care navighează în zonele din România în care se aplica regulamentele portuare, navelor care navighează în limita a 20 de mile marine distanta fata de țărmul romanesc și a unităților mobile de foraj marin.
Este interzisă folosirea, angajarea ori munca la bordul unei nave a persoanelor cu o vârstă sub 16 ani.
Este interzisă munca de noapte a navigatorilor mai tineri de 18 ani.
Este de asemenea interzisă folosirea, angajarea sau munca navigatorilor cu vârstă mai mică de 18 ani atunci când sănătatea ori securitatea sunt susceptibile a fi compromise, cum ar fi: munca la cald sau lucrul cu foc încins, munca în afara bordului navei, munca în calitate de bucătar și curățarea aparatelor de bucătărie, ridicarea deplasarea sau transportul încărcăturii ori a obiectelor grele, munca în interiorul boilerelor, tancurilor si coferdamurilor, expunerea la zgomote sau vibrații cu efect nociv, manipularea unor instalații de ridicat ori a altor echipamente sau utilaje cu motor ori comunicarea prin semnale cu operatorii de echipamente de acest gen, manipularea cablurilor de amaraj ori de remorcare ori a echipamentelor de ancorare, legarea/dezlegarea navei, munca la înălțime sau pe punte în condiții de vreme rea, întreținerea echipamentului electric, expunerea la materiale potențial dăunătoare ori agenți fizici nocivi precum substanțele periculoase sau toxice și radiațiile ionizate și manipularea sau controlul asupra bărcilor navei.
Nici un navigator nu poate lucra la bordul unei nave dacă nu posedă un certificat medical.
Conform A.N.R. (Autoritatea Navală Română) este necesar ca înainte de a fi începută munca pe o navă fiecare navigator să posede un certificat medical valabil prin care să se ateste ca acesta este apt pentru îndeplinirea atribuțiilor care îi revin prevăzute de cadrul muncii în larg.
Emiterea certificatului medical se face în baza rezultatului examinărilor specifice, efectuate de medici/examinatori în cadrul unităților specializate medicale și psihologice, publice ori private, agreate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Este necesar ca navigatorii sa fie absolvenți ai unui curs de pregătire obligatorie în materie de siguranță maritimă la bordul navelor. Înainte de începerea muncii la bordul navei este necesar ca toți navigatorii să urmeze instruirea de familiarizare cu nava, în conformitate cu atribuțiile acestora.
Navigatorii de cetățenie română care muncesc la bordul navelor care arborează pavilion român sau străin trebuie sa dețină un contract de munca al navigatorilor semnat de navigator, de armator și de un reprezentant al armatorului, prin care sunt garantate condițiile decente de muncă și de viață la bordul navei conform prevederilor Ordonanței de urgență nr. 50/2022.
Elementele minime pe care trebuie să le conțină contractul de muncă al navigatorului de cetățenie română, indiferent de pavilion sunt următoarele:
Numele complet al navigatorului;
Data nașterii sau vârsta, precum și locul nașterii;
Numele și adresa armatorului;
Locul și data când intra în vigoare contractul de munca;
Funcția/poziția pe care este angajat navigatorul;
Salariul navigatorului ori după caz formula utilizată pentru calcularea acestuia;
Cuantumul concediului anual plătit ori după caz formula utilizată pentru calculul acestuia;
Termenul contractului și condițiile încetării acestuia;
Beneficiile în materie de sănătate și protecție socială care trebuie asigurate navigatorului de către armator;
Dreptul navigatorului de a fi repatriat.
Armatorii navelor care arborează pavilion român trebuie să ia măsuri pentru ca plata salariilor navigatorilor să fie efectuate într-un interval care să nu depășească o lună de la data stabilita pentru plata salariului. Navigatorii trebuie să primească un extras lunar cu totalul sumelor datorate și vărsate. Navigatorii au de asemenea dreptul de a trimite în mod regulat o parte din remunerație sau remunerația integrală familiilor ori persoanelor pe care le au în întreținere sau care au dreptul la aceasta, cu realizarea viramentelor în timp util și în mod direct persoanei sau persoanelor desemnate de navigator.
Norma timpului de lucru pentru un navigator este prevăzută în contactul colectiv de munca și nu poate fi mai mare de 8 ore pe zi, cu două zile de odihna săptămânal și odihna în zilele de sărbătoare.
Durata maximă legală a timpului de muncă nu trebuie să depășească 14 ore în orice perioada de 24 de ore ori 72 de ore în orice perioada de șapte zile.
Timpul legal de odihnă nu poate fi mai mic de 10 ore în orice perioadă de 24 de ore ori de 77 de ore în orice perioadă de șapte zile.
Armatorii navelor care arborează pavilion român au obligația de a se asigura ca pe navele lor sunt furnizate hrană și apă potabilă de calitate corespunzătoare, cu o valoare nutrițională și cantitate care să corespundă nevoilor persoanelor aflate la bord, cu luarea în considerație a apartenentelor culturale și religioase ale acestora.
Armatorii navelor care arbitrează pavilion român sunt obligați să se asigure ca la bordul navelor lor sunt luate măsurile necesare în vederea protecției sănătății și a îngrijirii medicale a navigatorilor, aceste măsuri incluzând asistență stomatologică de bază.
Costurile generate de boală, accident ori deces survenit în timp ce navigatorii își desfășoară activitatea în baza unui contract de munca sunt suportate de către armatorii navelor care arborează pavilion român. O garanție financiară este încheiată în acest sens.
Un navigator este pe deplin îndreptățit sa solicite încetarea contractului de munca fără preaviz și fără penalități, atunci când survine moartea sau boala grava a soției/soțului, copilului sau a unui părinte sau dacă nava pe care se află navigatorul îmbarcat este pe cale de a naviga într-o zona de război, asa cum este definită în asigurarea navei, și în care navigatorul nu consimte să meargă.
Promovarea creării facilităților de bunăstare și servicii sociale în porturile românești revine în sarcina Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și a instituțiilor din subordine care acționează în consultare cu organizațiile de profil ale navigatorilor și armatorilor.
La momentul intrării în vigoare a ordonanței de urgență nr.50/2022 se abrogă H.G. nr.83/2003, Ordinul ministrului transportului și infrastructurii nr. 247/2010, precum și art 4 lit. j) și art .41 din anexa nr. 2 la H.G. nr.476/2003.
Prin acest act normativ se reglementează implementarea și operaționalizarea, pin interconectare cu cu sistemele actuale deținute de Ministerul Finanțelor (RO e-Factura și Trafic control) a sistemului RO e-Transport care este un sistem electronic pentru monitorizarea transporturilor rutiere care au un risc fiscal ridicat. Scopul acestui sistem este de a crește gradul de colectare a impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat precum și de prevenire și combatere a comerțului ilicit de bunuri. Utilizarea acestui sistem are caracter obligatoriu.
Prin Sistemul RO e-Transport transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat va fi declarat și înregistrat în acest sistem care va genera un cod UIT. Codul generat va fi elementul principal pentru urmărirea de către autorități a transportului și este obligatoriu ca acesta să însoțească transportul bunurilor cu risc fiscal, fie în format fizic fie în format electronic, alături de documentul care însoțește transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat.
Categoriile de operatori economici care sunt obligate sa declare în sistemul RO e-Transport sunt următoarele:
În cazul livrărilor pe teritoriul României de bunuri cu risc fiscal obligația de declarare revine furnizorului din România;
Pentru achizițiile intracomunitare de bunuri cu risc fiscal obligația de declarare revine beneficiarului din România care a efectuat achiziția intracomunitară;
În cazul importurilor ori a exporturilor obligația de declarare revine importatorului, respectiv exportatorului;
Dacă există transporturi intracomunitare de bunuri aflate în tranzit cu încărcare, descărcare ori depozitare pentru formarea unui nou transport, în acest caz obligația de declarare revine depozitarului în incinta căruia se efectuează respectiva operațiune de descărcare ori depozitare.
Utilizatorii sistemului RO e-Transport pot solicita obținerea codului UIT cu maxim 3 zile calendaristice înainte de data declarată pentru începerea transportului,dar pana la prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv punerea efectiva în mișcare a vehiculului.
Codul UIT este înscris obligatoriu pe documentul de transport, lizibil și fără ștersături sau adăugiri.
Valabilitatea codului UIT este de 5 zile calendaristice de la data de începere a transportului.
În cazul în care există un transport de bunuri cu risc fiscal risc fiscal ridicat, precum și alte bunuri care sunt considerate cu risc fiscal, atunci toate bunurile transportate vor fi declarare în sistemul RO e-Transport.
Art.13 din O.U.G. nr. 41/2022 prevede mai multe contravenții privind nerespectarea prevederilor acestei legi cu amenzi de la 10.000 la 50.000 ron în cazul persoanelor fizice și cu amenzi de la 20.000 la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum și confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.
În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul oficial a O.U.G. nr. 41/2022 printr-un ordin al președintelui A.N.A.F. vor fi stabilite bunurile cu risc fiscal ridicat al căror transport trebuie monitorizat prin sistemul RO e-Transport.
Prin O.U.G. nr. 41/2022 nu se aduc modificări la legislația privind protecția datelor cu caracter personal. Legiuitorul a prevăzut ca acele date cu caracter personal provenite din utilizarea sistemului RO e-Transport să fie folosite în scopul respectivei ordonanțe, persoanele cu atribuții din autoritatea fiscală care au acces la aceste date fiind obligate să păstreze secretul fiscal.
Prin prevederile O.U.G. nr. 36/20202 se reglementează situația salariaților care își desfășoară activitatea în cadrul unor operatori economici a căror activitate este afectată de sancțiunile date ori de întreruperea unor tranzacții comerciale din cauza conflictului armat din Ucraina.
Este astfel instituita posibilitatea ca acești salariați să beneficieze de o indemnizație de șomaj tehnic suportată din bugetul asigurărilor de șomaj în intervalul 7 aprilie 2022 - 31 decembrie 2022.
Procedura prin care este acordat șomajul tehnic este similară indemnizației de șomaj tehnic care se acordă în perioada în care contractul de muncă al salariatului este suspendat la inițiativa angajatorului din cauze economice în conformitate cu prevederile art.52 alin (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii.
Valoarea brută a indemnizației este în procent de 75% din salariul de bază brut al salariatului, fără a se depăși pragul de 75% din salariul mediu brut reglementat de legea asigurărilor sociale pentru anul 2022.
Categoriile de salariați care pot beneficia de indemnizație sunt următoarele:
Ø Salariații angajatorilor care au tranzacții comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federația Rusă sau Belarus ale căror activități economice sunt afectate de conflictul armat, cu condiția de a se înregistra o diminuare a încasărilor în procent de 20% raportate la încasările lunii ianuarie 20022 ori comparativ cu aceeași lună din anul 2021.
Ø Salariații angajatorilor care sunt supuși unor sancțiuni internaționale pentru care fondurile ori resursele economice sunt blocate prin ordin al președintelui A.N.A.F.
Indemnizația este acordată proporțional cu numărul de zile pentru care activitatea este redusă ori suspendată. Indemnizația este supusă impozitului pe venitul din salarii și asigurărilor sociale obligatorii (C.A.S. și C.A.S.S.) , nefiind datorată contribuție asiguratorie pentru muncă.
În cazul în care angajatorii își desfășoară activitatea în acele domenii unde sunt acordate facilități fiscale pentru salariați (cum ar fi construcțiile, domeniul cercetării, dezvoltarea de programe software etc:) pentru indemnizația de șomaj tehnic reglementată prin prezenta ordonanță nu se vor acorda facilități fiscale.
Din punct de vedere procedural în vederea acordării sumelor de bani aferente indemnizației angajatorii interesați trebuie să depună prin posta electronica la agențiile pentru ocuparea forței de muncă mai multe documente și anume:
Cerere de solicitare a indemnizației;
Declarație pe propria răspundere;
O lista cu salariații care beneficiază de indemnizație.
Modelul tipizat al documentelor urmează a fi aprobat prin ordin de ministru în termen de 10 zile de la prezenta ordonanță.
Solicitările pentru decontarea indemnizației se depun în luna curentă pentru indemnizația aferenta lunii anterioare. Termenul de decontare a indemnizației din bugetul pentru șomaj este de maxim 15 zile de la depunerea documentelor necesare al agenției de ocupare a forței de muncă. Indemnizația se plătește de către angajatori către salariați în termen de 3 zile lucrătoare de la încasare.
Observații:
În cazul în care un care un salariat are mai multe contracte de muncă în derulare, cel puțin unul fiind activ, atunci nu beneficiază de indemnizație;
În cazul în care un salariat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă și toate sunt suspendate atunci are dreptul la indemnizație la angajatorul cu salariul cel mai mare;
Pe durata acordării acestei indemnizații se beneficiază de drepturile aferente concediilor medicale, iar perioada reprezinta stagiul pentru șomaj;
Perioada de acordare pentru aceste indemnizații va fi luata în considerare la analizarea stagiului pentru concediul pentru creșterea copilului;
În aceeași perioada din lună pentru salariați diferiți angajatorul poate solicita atât șomaj tehnic asa cum este el reglementat de O.U.G. 36/2022 cât și reducerea timpului de lucru în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 132/2020;
Același salariat, în perioade diferite din lună, are dreptul atât la o indemnizație pentru reducerea timpului de lucru (cf. O.U.G. 132/2020) cât și la indemnizația prevăzută de O.U.G. 36/2022;
Indemnizația nu se acorda salariaților care au ca angajatori instituții și autorități publice
Indemnizația nu se acordă angajatorilor aflați în faliment, dizolvare ori lichidare sau care au activitatea suspendată ori asupra cărora sunt impuse restricții pentru alte motive în afara celor din O.U.G. 36/2022
Legea 72/2022 vine cu doua modificari:
plafoneaza diurnele pentru personalul incadrat cu contract de munca;
anuleaza majorarile si penalitatile aplicate in urma unui control, de la 1 iulie 2015 si pana pe 2 aprilie 2022, cu drept de returnare a banilor
Noul plafon:
Se impoziteaza tot ce este peste de 2,5 ori nivelul stabilit, in limita a 3 salarii de baza (sau 3 remuneratii in cazul administratorilor/managerilor)
Se compara diurna conform legii (2.5x) cu diurna cu 3 salarii conform salariului de baza - si se acorda cea care este mai mica dintre ele.
__________
ANAF si-a initializat baza de date privind riscul fiscal. Avand toate informatiile la un loc, fiscului ii este acum usor sa vada cine declara in mod corect - si cine nu. Un exemplu practic: daca aduceti documentele cu intarziere, daca nu prezentati toate facturile pentru contabilizare, vor aparea diferente intre contabilitatea Dumneavoastra si a clientilor sau furnizorilor Dumneavoastra, care vor declansa alerte fiscului: Dumneavoastra declarati o suma, iar clientii sau furnizorii Dumneavoastra declara alta suma. Daca veti ajunge in categoria de risc fiscal si aveti TVA de recuperat, fiscul nu va mai oferi atat de usor rambursarea de TVA. In loc de acest lucru, puteti fi subiectul unei inspectii fiscale, care sa acopere toate operatiunile Dumneavoastra din ultimii 5 ani.
Exista doua categorii de deconturi de TVA:
deconturi cu sume pozitive (cu TVA de plată);
deconturi cu sume negative. Aceste deconturi cu sume negative, la randul lor, au urmatoarele 2 subcategorii:
deconturi cu sume negative cu opţiune de rambursare;
deconturi cu sume negative fără opţiune de rambursare (sume care se reportează în decontul perioadei următoare).
Ce este nou:
Procedura de soluţionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare introdusa prin Ordinul 352/2022 reprezinta o punere in practica a articolului 169 din Codul de Procedura Fiscala si incepe prin a identifica personajele-cheie: compartimentul de specialitate, organul fiscal competent, conducatorul unitatii fiscale, persoana impozabila.
Apoi, Procedura prezinta principalul instrument pe care il vor folosi cei implicati in evaluarea cererilor de rambursare: "Baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA reprezintă o listă în care sunt înscrise persoane impozabile, despre care organele fiscale deţin informaţii că pot prezenta un risc fiscal de rambursare necuvenită”. Dincolo de detaliile privind colaborarea inter-institutionala, Procedura prezinta, in mod transparent, si modul in care o persoana impozabila poate ajunge in aceasta baza de date:
informari de la alte institutii
elementele constitutive ale unor infractiuni de natura fiscala
inspectia fiscala detecteaza diferente mai mari de 10% din suma rambursata, minim 10 000 de euro
neconcordante semnificative intre informatiile din formularele 390 (tranzactii intracomunitare) si/sau 394 (tranzactii in Romania) dintre partenerii de afaceri
Inspectorii vor analiza raportul de cauzalitate
Procedura introduce si o serie de Comisii in vederea analizării şi aprobării sau respingerii propunerilor de menţinere sau de radiere în/din baza de date specială
In cazul în care prin decizia comisiei se stabileşte menţinerea persoanei impozabile în baza de date specială, decontul cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare se soluţionează cu efectuarea inspecţiei fiscale anticipate
Procedura detaliaza mai multe fluxuri:
Fluxul de analiză a deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare depuse de contribuabilii mari şi mijlocii
Fluxul de analiză a deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare depuse de alţi contribuabili decât marii contribuabili şi contribuabilii mijlocii
Fluxul operaţiunilor în cazul deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare soluţionate cu inspecţie fiscală anticipată
De asemenea, Procedura include si dispoziţii speciale privind soluţionarea deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare depuse de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a anulat, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA, sau care au fost radiate din evidenţa organelor fiscale pe parcursul procedurii de soluţionare
In concluzie, este extrem de important sa prezentati contabilului Dumneavoastra toate documentele primare, in fiecare luna, din timp.
ℹ️ Care sunt cheltuielile deductibile: https://www.piroi.eu/news/deductibilitate
---
Prin actul normativ analizat se aproba procedura de soluționare a deconturilor de T.V.A. cu opțiune de rambursare. Termenul de la care se va aplica această procedura pentru deconturile de T.V.A. este de 1 februarie 2022.
Este reglementata constituirea și gestionarea unei baze de date care are ca scop gestionarea riscului de rambursare necuvenita a T.V.A. în care sunt înscrise persoanele impozabile care pot reprezenta din perspectiva organelor fiscale un risc fiscal privind o rambursare necuvenită de T.V.A.
Baza de date în discuție conține informații cum ar fi numele și denumirea persoanei impozabile, codul de înregistrare în scopuri de T.V.A., numărul și data referatul prin care a fost introdusă respectiva persoană în baza de date, motivele pentru care s-a realizat înregistrarea în baza de date ori după caz, radierea din baza de date.
Reprezinta motive de risc fiscal ce duc la înregistrarea unei persoanei impozabile în baza de date mai sus menționată următoarele:
Atunci când organele fiscale primesc documente oficiale de la alte instituții, iar în urma analizării informațiilor primite se constată un risc de rambursare necuvenită a T.V.A.;
Dacă în cadrul acțiunilor de control fiscal au fost constatate fapte care pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni de natură fiscală;
Dacă odată cu ocazia inspecției fiscale ulterioare rambursării, au fost stabilite diferențe mai mari de 10% din suma rambursata, dar nu mai puțin de 50.000 de lei pentru fiecare decont de TVA care a făcut obiectul inspecției ulterioare;
Atunci când au fost constatate neconcordanțe semnificative verificate și confirmate de către organul fiscal intre informațiile generate de formularul 394 și formularul 390 în legătură cu partenerii de afaceri;
Baza de date trebuie actualizată anual până la data de 31 ianuarie din anul următor, procedura reglementând și radierea persoanelor din acesta bază de date.
Ordinul este structurat în vederea soluționării optime a deconturilor de T.V.A. cu opțiune de rambursare, în funcție de mărimea contribuabilului, existând în acest sens doua fluxuri ale documentelor, și anume:
Procedura de soluționare a deconturilor de T.V.A. cu opțiune de rambursare la solicitările contribuabililor;
Procedura de soluționare a deconturilor de T.V.A. cu opțiune de rambursare la solicitările contribuabililor mari și mijlocii.
Dacă există contribuabili nemulțumiți de modul în care s-a soluționat procedura în cazul sau atunci aceștia pot contesta, aplicând procedura contestației actului administrativ.
Cetățenii din Ucraina care doresc sa fie încadrați în muncă pe teritoriul României beneficiază de acest drept și de o procedură simplificată, reglementată de O.U.G. 20/2022.
Prin acest act normativ se adopta procedura efectivă de încadrare în munca în România a persoanelor care provin din Ucraina.
Exista două posibilități de încadrare în muncă :
Persoana fizică cetățean din Ucraina poate solicita încadrarea în muncă prin intermediul agențiilor de ocupare a forței de muncă - sau:
Persoana fizică cetățean din Ucraina se poate angaja în mod direct la un angajator din România;
Înregistrarea persoanelor fizice din Ucraina care apelează la serviciile Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă se realizează prin prezentarea unui document de identitate. După realizarea înregistrării în evidențe, aceste persoane beneficiază de prevederile Legii nr. 76/2002 privind șomajul.
În cazul în care persoana fizică din Ucraina nu deține un document prin care sa fie atestate studiile sau pregătirea profesională, atunci acesta va completa formularul “Declarație pe propria răspundere privind experiența necesară locului de munca”. Completarea declarației va fi făcută în cadrul serviciilor de formare și consiliere profesională, atât în limba română cât și în limba ucraineană.
În situația în care cetățeanul ucrainean contactează direct un angajator, atunci va completa Declarația pe propria răspundere împreună cu angajatorul la care urmează să se angajeze.
Formularul tipizat al declarației va fi publicat pe pagina de internet a Agențiilor pentru Ocuparea Forței de Muncă, declarația pe propria răspundere devenind parte anexă la contractul de muncă.
Contractul de muncă va îndeplini cerințele și exigențele Codului Muncii și a celorlalte prevederi normative.
Actul normativ analizat este adoptat în contextul situației din Ucraina. Se reglementează situația persoanelor fizice care provin din Ucraina și care se află pe teritoriul României, din punct de vedere financiar și fiscal, existând:
Proceduri în domeniul fiscal referitoare la:
a) deducerea la calculul impozitului pe profit;
b) impozitului pe venitul microîntreprinderii;
c) venitului pe venitul persoanei fizice pentru donații;
Procedura de încadrare în muncă a persoanelor fizice care provin de pe teritoriul Ucrainei
1. Proceduri referitoare la donații:
Atât persoanele fizice cât și persoanele juridice, exceptând instituțiile și autoritățile publice pot realiza donații în bani către I.G.S.U. întru-un cont deschis la trezoreria statului, sume care sunt destinate acordării de asistență umanitară către toți cetățenii străini ori apatrizi care provin din Ucraina și care se afla în situații dificile.
Termenul până la care se pot realiza aceste donații este data de 31 decembrie 2022, atunci când campania de donare se va încheia.
Din punt de vedere fiscal reținem următoarele despre aceste donații fiscale:
La nivelul plătitorilor de impozit pe profit, donațiile reprezintă cheltuieli deductibile integral la calculul impozitului pe profit
La nivelul contribuabililor plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderii donațiile reduc baza de impozitare a impozitului pe venitul microîntreprinderii
Donațiile care sunt realizate de către persoane fizice care desfășoară activități independente ori care practica profesii libere, donațiile reprezinta cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe venit atunci cand acesta se determina in sistem real.
În cazul în care persoanele plătitoare de impozit pe profit, societățile plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderii ori a persoanelor fizice care efectuează activități independente sau profesii liberale care sunt impozitate în sistem real înregistrează cheltuieli cu bunuri acordate și servicii prestate destinate persoanelor afectate de situația din Ucraina vor vi aplicate următoarele reguli fiscale:
În cazul plătitorilor de impozit pe profit cheltuielile sunt asimilate cheltuielilor sociale și se cumulează cu celelalte cheltuieli sociale si vor fi deduse în procent de 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile, in conformitate cu prevederile art.25 alin.(3) din Codul fiscal
O alta posibilitate pentru plătitorii de impozit pe profit este considerarea acestor sume nedeductibile de la calculul impozitului pe profit, sa le asimileze cheltuielilor cu sponsorizările care împreună cu celelalte cheltuieli de sponsorizare să se scadă din impozitul pe profit datorat în limita de 7,5 la mie din cifra de afaceri , fără depășirea pragului de 20% din impozitul pe profitul datorat
În cazul societăților microîntreprinderi, cheltuielile cu bunurile si serviciile acordate gratuit ca ajutoare umanitare către persoanele afectate de conflictul armat din Ucraina vor fi asimilate cheltuielilor cu sponsorizările iar împreună cu celelalte cheltuieli de sponsorizare ale microîntreprinderii reduc la plata impozitul pe venitul microîntreprinderii în procent de maxim 20% din impozitul datorat pentru respectivul trimestru.
Acele persoane fizice care plătesc impozit pe venit din activități independente și care înregistrează cheltuieli cu bunurile acordate ori serviciile prestate către persoane provenite din Ucraina, pot urma următoarele proceduri fiscale:
A) Pot asimila aceste cheltuieli unor cheltuieli de sponsorizare iar împreună cu celelalte cheltuieli de sponsorizare le vor considera ca fiind cheltuieli deductibile cu limită în procent de 5% dintr-o baza de calcul determinata în conformitate cu art.68 alin (6) Cod fiscal (venit brut - cheltuieli deductibile.
B) În cazul în care persoanele care plătesc impozit pe venit din activități independente în sistem real au calitate de angajatori pot deduce cheltuielile cu bunuri și servicii acordate către persoane fizice care provin din Ucraina, cu limită în procent de 5% din cheltuielile cu salariile, pe seama cheltuielilor sociale.
În cazul în care bunurile și serviciile acordate ca asistență umanitară către persoane ce provin din Ucraina sunt achiziționate de persoane înregistrate în scopuri de TVA regimul fiscal al TVA este următorul:
Sunt asimilate livrărilor de bunuri din categoria sponsorizare/mecenat - nefiind colectat TVA la livrare, în conformitate cu art. 279 alin(8) Cod Fiscal.
La achiziția bunurilor si a serviciilor, este permisă deducerea de TVA în procent de 3 la mie din cifra de afaceri calculată cf. Reglementărilor din domeniul TVA, cf. Normelor de aplicare ale art 270 alin.(8) lit.c) din Codul Fiscal, care se regăsesc la pct.7 alin.(12) lit.b) din HG. Nr.1/2016.
Cheltuielile realizate către UNICEF intra în aceeași sfera de reglementare și de de ducere, similar procedurilor cu sponsorizare.
Termenul pana la care se aplică aceste reglementari mai sus menționate este de 31.12.2022.
2. Procedura de încadrare în muncă a persoanelor fizice ce provin de pe teritoriul Ucrainei
Cetățenii din Ucraina care au intrat legal pe teritoriul României, dar care nu solicita o forma de protecție din cele din domeniul azilului în România, vor putea fi încadrați în muncă fără avizul de angajare prevazut în legislația privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.
De asemenea, persoanelor care au fost angajate în muncă în condițiile mai sus amintite li se va prelungi dreptul de ședere în scop de munca fără obligația obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajarea în muncă.
În termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 20/2022, prin ordin al Ministrului Muncii, va fi adoptată și procedura efectivă care trebuie urmata de angajatori.
În cazul în care cetățenii care vin din Ucraina nu dețin documente care să ateste o calificare, aceștia vor putea fi încadrați pe o anumită calificare pe baza unei declarații pe propria răspundere pentru o perioadă de 12 luni, care poate fi prelungită ulterior cu încă 6 luni. Se exceptează de la regula de mai sus acele persoane care solicită încadrarea în profesii de medic, farmacist, asistent medical, moașă, arhitect, expert contabil, auditor financiar, consultant fiscal etc. (anexele 2, 4, 8 din Legea nr.200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale)
Prin prevederile actului normativ analizat se asigură finanțarea Comitetului olimpic și a Comitetului para-olimpic în baza taxelor aplicate în sectorul jocurilor de noroc fără a fi instituite noi taxe în domeniul jocurilor de noroc.
Conform actului normativ analizat, taxele care se aplica în domeniul jocurilor de noroc vor fi utilizate în felul următor:
Un procent de 98,8% va rămâne ca sursa de finanțarea pentru bugetul de stat;
Un procent de 1% va finanța bugetul Comitetului olimpic român;
Restul de 0,2% va finanța bugetul Comitetului para-olimpic român;
Operatorii în domeniul jocurilor de noroc vor declara în mod fracționat suma corespunzătoare Comitetului olimpic si para-olimpic când vor depune declarație către bugetul de stat prin depunerea formularului 100, care probabil urmează să fie modificat.
Sumele destinate a fi celor două comitete, olimpic și para-olimpic, vor rămâne în continuare în administrarea A.N.A.F., având același regim de creanțe fiscale.
Legea nu dispune fracționarea plăților - și, pe cale de consecință, suma totală va fi achitata în aceleași conturi, ulterior urmând ca autoritatea fiscală să transfere sumele cuvenite către cele două comitete sportive.
Termenul de intrare în vigoare a acestei legi este este de 1 ianuarie 2022, însă, având în vedere data la care a fost publicat textul de lege în Monitorul Oficial, termenul la care va intra efectiv în vigoare această lege este data de 28 februarie 2022.
Prin acest act normativ este actualizată și modificată procedura de depunere a declarației „Formular 100” privind impozitele și taxele datorate bugetelor de stat, respectiv „Formular 710”, declarație rectificativă privind sumele datorate bugetelor de stat atunci când sunt corectate erorile identificate.
Există mai multe modificări punctuale, una dintre principalele modificări fiind actualizarea formularului F100 cu prevederile O.U.G. 153/2020 referitoare la reducerea la plata a impozitului pe venitul microîntreprinderii, impozitului pe profit, impozitului specific în condițiile din respectiva ordonanță, existenta ori majorarea capitalurilor proprii.
A fost introdus în formatul declarației un rând care indică punctual reducerea de impozit conform O.U.G. 153/2020.
A fost corelat de asemenea termenul maxim de depunere a declarației „Formular 100” pentru trimestrul IV aferent impozitului pe venitul microîntreprinderii până la data de 25 iunie din anul următor. Termenele mai sus menționate sunt aplicabile pe durata de aplicare a O.U.G. 153/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale.
Apar două noi poziții în nomenclatorul obligațiilor de plată datorate bugetului de stat - și anume redevențele obținute din exploatarea resurselor din ape minerale naturale și redevențe deținute din exploatarea terenurilor cu destinație agricolă. Acei contribuabili care au calculat și au aplicat reducerea de impozit și care au depus Declarația 100 înainte de apariția O.P.A.N.A.F. 237/2022 prin care se modifică formularul nu este prevăzută depunerea unor declarații rectificative care să utilizeze noul formular. Astfel se deduce că noul formular va fi utilizat doar pentru acei contribuabili care nu au realizat încă declararea și care o vor efectua până la termenul limită de 25 iunie.
Prin acest act normativ sunt aduse două modificări punctuale care se aplică persoanelor fizice care intră pe teritoriul României și care provin din state terțe și care dețin asupra lor o anumită cantitate de țigarete.
Astfel, persoanele mai sus menționate sunt scutite de la plata accizei la introducerea în România a unei cantități mai mari de 200 de țigarete în cazul în care sosesc în România prin intermediul transportului aerian.
În cazul în care persoanele în discuție intră în România prin intermediul altor mijloace de transport atunci cantitatea maximă de țigarete pentru care nu trebuie plătită acciza este de 40 de țigarete.
Pentru alte produse accizabile scutite de acciza și condițiile în care se acordă scutirea de acciză la intrarea în România poate fi consultat O.M.F.P. nr. 105/2016.
Prin O.M.F.P. nr. 152/2022 se realizează o reglementare a unei noi proceduri de depunere a “Declarației 112” privind impozitul pe venit și asigurările sociale obligatorii care va fi utilizată începând cu veniturile realizate în luna ianuarie 2022.
Declarația va fi depusă în următoarele modalități 🗓:
a) Lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare pentru care se plătesc veniturile, de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori ori care sunt asimilate acestora;
b) Trimestrial până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului de către următoarele categorii de plătitori:
Asociații, fundații precum și alte entități fără scop patrimonial;
Societăți plătitoare de impozit pe profit și microîntreprinderi care au înregistrat venituri anuale în sumă de până la 100.000 de euro și au un număr mai mic de 3 salariați;
Persoane care desfășoară activități independente ori care exercită profesii liberale în orice forma de organizare și care au calitate de angajatori;
c) Până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, veniturile realizate pe baza unor contracte de activitate sportive, arende, asocieri cu persoane juridice, venituri din pensii, pentru care impozitul este reținut la sursa.
Declarația ține cont de facilitățile existente cum sunt salariile plătite în sectorul construcțiilor, al celor care realizează programe de software sau a salariaților care realizează activități de cercetare-dezvoltare.
Dincolo de scutirile mai sus menționate mai sunt și alte categorii de venituri scutite de la impozite cum ar fi:
Pe rândurile 22 și 23 se va completa cu venitul din arenda scutit la impozitare, precum și impozitul pe arenda scutit la impozitare aferent membrilor cooperativelor agricole pentru care se beneficiază de scutirea la impozitul pe venit din arenda în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) lit. (b);
La rândurile 25 și 26 se completează veniturile din salarii, respective impozitul scutit la plata pentru acele persoane angajate în cadrul programului de susținere a angajării tinerilor în agricultură și în industria alimentară în conformitate cu art. 4 alin. (3) din Legea nr. 336/2018.
Acest ordin se adresează persoanelor fizice care au calitatea de profesioniști, conform Codului Civil si care au avut activitatea profesională închisă ori redusă în perioada pandemiei de coronavirus și care au beneficiat de indemnizații oferite ca sprijin de la bugetul de stat.
Diferitele categorii de profesioniști (persoane fizice autorizate, persoane care încasează venituri din drepturi de autor, persoane care efectuează activități de natură sportivă în mod independent, întreprinderi individuale ș.a.m.d.) au avut dreptul de a primi și au beneficiat de următoarele tipuri de indemnizații:
Indemnizație de șomaj tehnic în conformitate cu prevederile O.G. nr. 30/2020 cu modificări ulterioare;
Indemnizație pentru reducerea timpului de lucru.
Indemnizațiile mai sus menționate sunt supuse impozitului pe venit, asigurărilor sociale obligatorii (contribuția la pensie și contribuția la asigurările sociale de sănătate).
Pentru acele persoane fizice care au obligația de a depune declarația unică acest lucru trebuie să aibă loc până în data de 25 mai din anul următor pentru care se declara respectivele obligații fiscale. Data scadentă a obligațiilor fiscale este data de 25 mai a anului următor celui în care a fost încasată indemnizația.
În cazul în care aceste persoane nu și-au îndeplinit obligația de a declara și de a plăti sumele care sunt datorate către bugetul de stat autoritatea fiscală va stabili din oficiu sumele care sunt datorate la plată, și va emite “decizia de stabilire din oficiu a contribuției de asigurări sociale”, un act admnistrativ-fiscal care are caracter executoriu.
Acele persoane fizice care vor primi decizia de plată din oficiu trebuie să achite obligațiile fiscale în felul următor:
În cazul în care comunicarea deciziei de plată este cuprinsă în intervalul 1-15 din luna atunci plata se va efectua până pe data de 5 a lunii următoare;
În cazul în care decizia este comunicată în perioada de 16-31 din luna curentă atunci plata se va efectua până pe data de 20 a lunii următoare;
Dacă efectuarea unei plăți va fi realizată cu întârziere, atunci vor fi calculate obligații fiscale accesorii.
În cazul în care contribuabilul nu este de acord cu declarația din oficiu atunci acesta poate exercita dreptul de contestare prin procedura contestației într-un termen de 45 de zile de la data la care a fost comunicat documentul către respectiva persoană fizică.
În cazul în care sunt identificate erori iar decizia de stabilire din oficiu a fost emisa în mod eronat, se poate realiza anularea deciziei de stabilire din oficiu a acestor obligații fiscale, în conformitate cu procedura prezentată în ordin.
Prin acest act normativ se aprobă noile formulare și procedura de depunere pentru:
Termenul de depunere al celor două declarații este 🗓 ultima zi a lunii februarie 2022 pentru veniturile aferente anului 2021.
Declarația 205 se depune pentru următoarele categorii de venituri:
1. Venituri din dividende;
2. Venituri din dobânzi;
3. Venituri din lichidarea unei persoane juridice;
4. Venituri din pensii;
5. Venituri din premii;
6. Venituri din jocuri de noroc;
7. Venituri din alte surse, altele decât cele prevăzute de art.114 alin (2) lit. k1) din Codul Fiscal;
8. Venituri din activități independente prevăzute la art.682 din Codul fiscal și venituri din alte surse prevăzute la art.114 alin.(2) lit. k1) din Codul Fiscal;
Declarația 207 se depune pentru următoarele categorii de venituri :
1. Venituri din dividende, potrivit art. 223 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state, după caz;
2. Venituri din dobânzi potrivit art. 223 alin (1) lit. b) și c) din Codul fiscal sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate cu România, după caz;
3. Venituri din Redevențe, potrivit art. 223 alin.(1) lit. d) și e) din Codul Fiscal sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state, după caz;
4. Venituri din comisioane, potrivit art. 223 alin.(1) lit. f) și g) din Codul fiscal sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state, după caz;
5. Venituri din activități sportive și de divertisment, potrivit art.223 alin. (1) lit. h) și art. 227 alin. (1) din Codul Fiscal;
6. Venituri reprezentând remunerații primate de persoane juridice străine care acționează în calitate de administrator, donator sau membru al consiliului de administrație al unui rezident, potrivit art. 223 alin. (1) lit. j) din Codul Fiscal;
7. Venituri din servicii prestate de persoane nerezidente potrivit art. 223 alin (1) lit. i), k) și l) din Codul fiscal sau plăți pentru servicii tehnice potrivit art. 12 “Redevențe și plăți pentru servicii tehnice” din Acordul dintre România și Republica India pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscal cu privire la impozitele pe venit, ratificat prin Legea nr. 329/2013;
8. Venituri obținute de persoane fizice nerezidente din premii acordate la concursuri organizate în România potrivit art. 223 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal;
9. Venituri realizate de nerezidenți din lichidarea unui rezident potrivit art. 223 alin. (1) lit. o) din Codul Fiscal;
10. Venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident, potrivit art. 223. alin 1 lit. p) din Codul Fiscal.
De la data de 1 ianuarie 2022, regimul T.V.A. pentru livrarea de locuințe sociale ce beneficiază de cota redusa de T.V.A. de 5% în condițiile art. 291 alin. (3) lit. c) din Codul Fiscal este:
O persoană fizică ori o familie poate achiziționa un număr nelimitat de locuințe sociale cu cota redusă de T.V.A. de 5% atâta timp cât prețul exclusiv T.V.A. este mai mic de 450.000 de lei;
O persoană fizică ori o familie poate achiziționa o singură locuință socială cu cota de T.V.A. de 5% când prețul exclusiv T.V.A. este cuprins între 450.000 și 700.000 de lei;
Prin termenul de “locuință socială” se înțelege acea locuință care poate fi utilizată ca atare la data vânzării, având suprafața utilă de maxim 120 de mp.
Revine în obligația autorității fiscale înființarea Registrului Electronic privind evidența locuințelor sociale facturate cu cota redusa de T.V.A. de 5%. În registrul locuințelor sociale cu cota de TVA de 5% vor fi înregistrate atât livrările de locuințe sociale care au un preț mai mic de 450.000 de lei cat și livrările de locuințe cu prețul între 450.000 și 700.000 de lei.
Se stabilește de asemenea modul în care notarii publici vor accesa registrul mai sus menționat atunci când se efectuează transferul dreptului de proprietate asupra cotei reduse. Notarul public interesat care parafează documentele în vederea transferului de proprietate (indiferent dacă este în avans sau în procedura finală) atunci când prețul este între 450.000 de lei și 700.000 de lei va accesa registrul electronic pentru verificarea condiției ca dobânditorul să achiziționeze doar o singură locuință cu cota de 5%. Aplicația asigură confidențialitatea datelor vânzărilor de locuințe sociale cu preț mai mic de 450.000 de lei.
Notarii publici vor fi înrolați în aplicația electronică de către Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, fiind necesar ca aceștia să dețină o semnătură electronică calificată.
Ulterior interogării bazei de date și realizării procedurii prevăzute de actul normativ analizat, aplicația va genera un certificate tipizat din care va rezulta dreptul dobânditorului de a cumpăra o locuință cu cota de T.V.A. de 5%. Certificatul va fi anexat documentelor de transfer asupra dreptului de proprietate pentru respectiva locuință socială.
Modul în care este organizată aplicația, permite în situația în care familie conform convențiilor dintre soți și doar unul dintre soți achiziționează în nume propriu o locuință socială ca doar acel soț dobânditor va fi înregistrat în registru.
Prin O.U.G. nr. 2/2022 a fost adoptată procedura de acordare a șomajului tehnic suportat din bugetul fondului de șomaj pentru perioada 20 ianuarie 2022 – 31 martie 2022.
Conform art. 6 din OUG 2/2022, beneficiază de șomaj tehnic în cuantum de 75% din salariul mediu brut atunci când apar întreruperi ale activității sau limitări ale desfășurării activității din cauza măsurilor de combatere a pandemiei, pe durata stării de alertă pentru următoarele categorii de persoane:
a) Profesioniști (conform reglementării art.3 Cod Civil);
b) Persoane fizice care realizează venituri din drepturi de autor sub condiția de a nu obține venituri din alte surse de venit;
c) Persoanele din cadrul cooperației ce desfășoară activitate în baza convențiilor individuale de muncă;
d) Persoane ce desfășoară activități sportive atunci când contractul de activități sportive a fost suspendat la inițiativa structurii sportive;
Persoanele menționate mai sus primesc indemnizația de șomaj tehnic în cazul în care depun o documentație la Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială unde sunt arondate.
Prin Ordinul M.M.P.S. nr. 131/2022 se adoptă formularele tipizate care vor fi depuse de persoanele care au dreptul la indemnizație în scopul decontării indemnizației.
În cazul salariaților unei cooperații, instituția care va depune documentația va fi cooperația - și nu fiecare salariat în parte, individual.
Prin acest act normativ se stabilește faptul că toți contribuabilii persoane fizice ori juridice pot achita prin intermediul cardului bancar la A.T.M.-urile care se află în cadrul trezoreriilor publice toate obligațiile bugetare care se află în administrarea A.N.A.F.
Plata prin această metodă se poate efectua indiferent dacă se realizează în contul unic ori se efectuează în alte conturi bugetare.
Acest act normativ se adresează acelor persoane fizice salariate ori pensionare, care au plătit impozit pe venit și care au dreptul de a direcționa un procent de 3,5% către entități non-profit, unități de cult ori în vederea acordării de burse private.
Instrumentul prin care se direcționează impozitul către beneficiari este formularul 230 – Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat.
Persoanele fizice care sunt interesate transmit documentul mai sus menționat către autoritatea fiscală până la data de 🗓 25 mai (click to add to calendar) din anul curent pentru impozitul pe venitul anului precedent.
Este reglementată prin actul normativ analizat o nouă procedură prin care organizațiile fără scop patrimonial ori unitățile de cult primesc formularele 230 de la persoanele fizice pe care le centralizează și le comunică către A.N.A.F. în scopul direcționării impozitului.
Contribuabilul persoană fizică are dreptul legal de a depune formularul 230 direct la beneficiarul direcționării de venit, iar aceasta entitate trimite în mod centralizat către autoritatea fiscală o situație centralizatoare cu datele din formularele 230.
Autoritatea fiscală păstrează proceduri de control ulterior către beneficiarul de redirecționare a impozitului. În cazul în care sunt situații de suspiciune privind o posibila fraudă, atunci acele persoane fizice care au realizat redirecționarea impozitului vor fi notificare de către autoritatea fiscală în vederea stabilirii exacte a deciziei de direcționare a respectivului impozit.
Prin acest act normativ au loc modificări ale Codului Fiscal și ale Codului de procedură fiscală, fiind suspendate la plata a impozitului specific în anumite condiții și prorogarea unor termene.
Dintre principale modificări cele mai importante sunt:
Operatorii economici care efectuează lucrări de bunuri ori prestări de servicii care se realizează prin intermediul aparatelor automate pe baza acceptării de bancnote/ monede sau a plății cu cardul obligația de a dota automatele cu aparate de marcat electronice care emit bon fiscal până cel târziu la data de 31.12.2022 (fiind abrogat art. 3 alin (2) din legea nr 136/2019 unde se prevedea ca aceasta obligație să fie să fie realizată până la data de 31.12.2021. Pe cale de consecință se suspendă aplicarea contravențiilor în perioada 01-31.01.2022 când a existat aceasta obligație.
Contribuabilii care plătesc impozitul specific unor activități vor fi scutiți de la plata acestui impozit pentru o perioada de 180 de zile calculate începând cu data intrării în vigoare a prezentului act normativ. Rezulta ca se datorează impozit specific pentru primele 30 de zile din luna ianuarie.
Plătitorii de impozit pe profit care efectuează sponsorizări ori mecenat au posibilitatea reducerii impozitului pe profit cu cea mai mica valoare dintre 0.75% din cifra de afaceri și 20 % din impozitul de profit. Este eliminat din textul normativ posibilitatea de reportare pentru următorii 7 ani a sumelor care sunt peste plafonul amintit. Astfel, dacă este efectuată o sponsorizare cu o sumă mai mare decât plafonul menționat, suma excedentară plafonului nu mai reduce impozitul pe profit. Trebuie avute în vedere prevederile Legii nr. 322/2021 referitoare la procedurile tranzitorii pentru sponsorizările aflate în perioada de reportare la data de 31.12.2021.
În cazul plătitorilor de impozit care fac parte dintr-un grup fiscal, în situația în care cel puțin un membru al grupului se află sub incidența O.U.G. 153/2022, în această situație pentru întreg grupul are loc prorogarea depunerii declarației anuale de impozit pe profit pana la data de 25 iunie din anul următor. Situația se aplica similar și în cazul unui grup plătitor de impozit pe profit ce are alt exercițiu fiscal decât anul calendaristic.
Va fi adoptată o nouă procedură de depunere a Declarației 107 privind beneficiarii de sponsorizări prin ordin al Președintelui A.N.A.F. Ne așteptăm la o corelare a termenelor cu cele din O.U.G. 153/2020 privind unele masuri fiscale.
Autoritatea Fiscală are dreptul de a înregistra din oficiu în sistemul de comunicare electronica acei contribuabili care au obligația de a se înrola dar care nu au realizat înrolarea, in scopul transmiterii actelor administrativ-fiscale prin mijloace electronice.
Termenul de soluționare al unei cereri privind un acord de preț în avans este de 12 luni în cazul unui acord unilateral și de 18 luni pentru un acord bilateral ori multilateral. Termenul de soluționare a unei cereri de emitere a soluției fiscale individuale anticipate este de 6 luni.
Contribuabilii care dețin o interfață electronică pin care sunt facilitate tranzacții comerciale online au obligația de a furniza periodic informații către organul fiscal. Printr-un ordin al Președintelui A.N.A.F. va fi stabilita periodicitatea precum și modelul declarațiilor care trebuie depuse.
Acele entități înregistrate la O.N.R.C. care se află în inactivitate temporară nu au obligația de depunere de declarații fiscale pe perioada de inactivitate, începând cu data de 1 al lunii următoare. Se reia obligația depunerii declarațiilor atunci când are loc reluarea activității ori la împlinirea unui termen de 3 ani de la data suspendării activității.
În cazul în care au fost plătite dividende pe parcursul exercițiului, având în vedere procedura de distribuire a dividendelor trimestriale, dacă la regularizarea anuală se constată ca impozitul pe dividend datorat anual este mai mic decât cel achitat pentru plățile trimestriale, poate fi depusă o cerere pentru restituire ori regularizare față de bugetul de stat până când este îndeplinit termenul de prescripție.
Prin acest act normativ cu caracter procedural sunt adoptate formularele și documentele care sunt necesare în vederea decontării indemnizației de șomaj tehnice suportate din bugetul asigurărilor de șomaj, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr.2/2021 privind unele măsuri financiar-bugetare.
În perioada 20.01.2022-30.03.2022, salariații ale căror contracte de muncă au fost suspendate la inițiativa angajatorului în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii (șomaj tehnic din motive economice având drept cauza situația epidemiologică din România) și dreptul de a beneficia de o indemnizație de șomaj tehnic al cărei cuantum este de 75% din salariul brut de încadrare și care poate fi decontată din bugetul fondului de șomaj. Pentru perioada 01-19.02.2022, dacă au fost suspendate contracte pe motiv de șomaj tehnic, indemnizația va fi suportată de angajator și nu va fi decontată de la buget.
Se adoptă, astfel, prin prevederile ordinului M.M.P.S. 94/2022 (care nu conține dispoziții cu caracter de reglementare) formatul tipizat al documentelor ce trebuiesc depuse de angajator în vederea decontării indemnizației, fiind adoptate următoarele documente:
Anexa 1- Cerere către Agenția pentru ocuparea forței de muncă;
Anexa la Cerere – Declarația pe propria răspundere privind întreruperea ori suspendarea activității;
Anexa 2 la Cerere – lista persoanelor ce beneficiază de indemnizație;
Toate aceste documente sunt comunicate pe cale electronică către A.N.O.F.M. Cererea poate fi depusă pe durata întregii luni calendaristice ce urmează lunii încheiate, depășirea termenului anulând decontarea indemnizației.
Indemnizația este supusă asigurărilor sociale obligatorii și impozitului pe venit, nefiind datorată contribuție asiguratorie pentru muncă. Sumele datorate către bugetul de stat trebuie achitate 🗓 până la data de 25 a lunii următoare lunii în care a fost încasată indemnizația de către angajator.
Prin acest act normativ se aduc ample modificări reglementărilor aplicabile produselor accizabile precum și anumite modificări în domeniul T.V.A, mai exact prorogarea unui termen prevăzut de O.G. nr.6/2019 privind amnistia fiscală.
Dintre cele mai importante prevederi se remarcă următoarele:
1. Este scutit de plata accize alcoolul în cantitate de 50 de litri anual care este consumat de persoana fizică ori de către membrii familiei ori musafiri atunci când acesta este produs din fructe de pe un teren pe care are dreptul să îl utilizeze, prin folosirea unui cazan de distilare tip alambic ori atunci când producția este realizata la o povarnă autorizată.
Pentru cantități ce exced acest plafon se datorează acciza în suma prevazută de codul fiscal.
Termenul de la care se aplică această reglementare este de 🗓 1 februarie 2022.
2. Persoana fizică ce intră pe teritoriul României dintr-un stat străin poate să introducă pe teritoriul național fără plata de acciză produse accizabile care sunt destinate uzului propriu pentru maxim următoarele cantități:
800 de bucăți de țigarete;
400 de bucăți de țigări;
200 de bucăți de țigări de foi;
1kg de tutun de gumat;
110 litri de bere;
90 de litri de vinuri;
10 litri de băuturi spirtoase;
În cazul în care respectiva persoană fizică introduce pe teritoriul României cantități care sunt mai mari decât cele de mai sus atunci pentru cantitățile care exced plafonului se datorează plata de acciză.
Termenul de la care se aplică această reglementare este de 🗓 13 februarie 2023.
3. În ceea ce privește acele persoane care efectuează tranzacții cu produse accizabile, se actualizează ori se reglementează noi autorizații care sunt atribuibile următoarelor categorii de operatori economici, și anume:
Antrepozitar autorizat;
Antrepozit fiscal;
Destinatar înregistrate;
Expeditor înregistrat;
Destinatar certificat (nou reglementată);
Expeditor certificat (nou reglementată);
În domeniul sunt T.V.A. reglementate mai multe scutiri de T.V.A. atât pentru livrările intracomunitare cât și pentru importuri, atunci când acestea sunt destinate armatelor din alte state membre altele decât România, respectiv personalului civil ce însoțeste aceste armate.
Se prorogă termenul de solicitare a restructurării până la data de 🗓 31 iulie 2022 pentru acei contribuabili care doresc să aplice restructurarea unor datorii către buget conform O.G. nr. 6/2019.
Pentru cele două acte care există în prezent și care reglementează proceduri de restructurare a unor datorii bugetare, respectiv anularea dobânzilor și accesoriilor aferente O.U.G. nr. 69/2020 și O.G. nr. 6/2019 termenul de aplicare a fost prelungit până la data de 31 iulie 2022.
Începând cu luna octombrie 2021, prin O.M.F.P. 1233/2021 există o nouă procedură prin care se acordă îndrumare și asistență contribuabililor, procedură care va urmărită de toți contribuabilii interesați de obținerea de asistență și îndrumare din partea A.N.A.F.
Ca urmare, nu mai sunt de actualitate prevederile O.P.A.N.A.F. 1338/2008 și, ca atare, acest act normativ este abrogat prin O.P.A.N.A.F. nr. 41/2022.
Acei operatori economice care realizează achiziții intracomunitare de bunuri ori livrări intracomunitare de bunuri trebuie să urmărească valoarea cumulată a acelor tranzacții. În funcție de acele valori înregistrate se raportează la plafoanele Intrastat prevăzute de prezentul ordin care reglementează procedura de depunere a declarației Intrastat.
Raportate la fluxul și transportul bunurilor avem mai multe obligații declarative în funcție de valori:
În cazul achizițiilor intracomunitare:
a) dacă valoarea anuală este mai mică de “<” 900.000 lei – nu se depune declarație Intrastat;
b) dacă valoarea anuală este între 900.000 lei și 10 milioane de lei – se depune declarație standard Intrastat;
c) dacă valoarea anuală este mai mare de “>” 10 milioane de lei – se depune declarație extinsă care include valoarea statistică;
În cazul livrărilor intracomunitare de bunuri:
a) dacă valoarea anulă este mai mică de 900.000 lei – nu se depune declarație Intrastat;
b) dacă valoarea anuala este cuprinsă între 900.000 lei și 20 de milioane de lei - se va depune declarație standard;
c) dacă valoarea anuală este mai mare de 20 de milioane de lei - se depune declarație extinsă care include valoarea statistică.
Termenul de depunere al declarației Intrastat pentru acei operatori economici cărora le revine această obligație este data de 15 a lunii următoare.
Dacă un operator se află în situația de a depune declarația Intrastat atât pentru achiziții intracomunitare cât și pentru livrări intracomunitare, în funcție de valoarea fluxurilor, acesta poate să depună declarația standard pentru un flux și declarația extinsă pentru un alt flux, în funcție de situația în care se regăsește.
Dacă operatorul economic face o analiză privind obligația depunerii declarației Intrastat pentru luna ianuarie 2022 aceasta va fi raportată la situația fluxurilor anului anterior 2021. Similar, în anul următor se va raporta pentru anul anterior.
Prin prevederile acestui act normativ sunt reglementate mai multe proceduri - și anume:
1. Acordarea unei indemnizații de șomaj tehnic care este suportată de la bugetul asigurărilor sociale, în perioada 20.01.2022 până la 31.03.2022
Pentru acei salariați care se află în perioada suspendării temporare a contractului de munca la inițiativa angajatorului, în baza art.52.alin. (1) lit. c) din Codul Muncii pentru dificultăți economice ale angajatorului, va fi acordată o indemnizație cu un procent de 75% din salariul de baza ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru somaj. Cuantumul acestei indemnizații nu poate depăși 75% din salariul mediu brut.
Valoarea salariului mediu brut pentru anul 2022 este de 6095 ron. Pe cale de consecință indemnizația maximă nu poate depăși suma de 4571 ron.
Este prevăzut în mod expres ca și condiție că suspendarea contractului de munca să fi fost generată de implementarea măsurilor pentru diminuarea impactului de risc epidemiologic.
Indemnizația este supusă impozitului pe venit și asigurărilor sociale obligatorii (CAS 25% CASS 10 % și impozit pe venit de 10%, nefiind acordată deducerea de baza). În cazul acestei indemnizații nu se datorează contribuție asiguratorie pentru muncă.
Angajatorii care sunt interesați de a beneficia de aceasta indemnizație trebuie să depună o cerere însoțită de documente justificative în luna curentă pentru luna anterioară pe cale electronică la agențiile pentru ocuparea forței de muncă. Într-un termen de 10 zile lucrătoare printr-un ordin al Ministerului Muncii vor fi aprobate modelul de cerere și tipizatele pentru celelalte documente.
În cazul în care s-a depășit termenul de depunere a cererii (întreaga lună următoare pentru luna curenta), se prevede în mod expres pierderea dreptului la indemnizație.
Termenul în care se plătește către angajator de către agenție indemnizația este de maxim 15 zile de la depunerea cererii și a documentației complete. Angajatorul trebuie să achite salariaților în maxim 3 zile de la încasare indemnizația netă.
Impozitele și contribuțiile sociale trebuiesc plătite către buget până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost încasată indemnizația.
2. Proceduri de decontare a compensației acordate pentru creșterea prețului la energie electrică și gaze naturale și procedurile de corectare a facturilor eronate pentru energia electrică și gaze naturale care au fost deja emise
Prin prezenta ordonanță se extinde acordarea acestei compensații către spitale publice și private, unități de învățământ și private, creșe și instituții publice de cultură.
Facturile eronate privind livrările de energie electrica și gaze naturale trebuie refăcută în maxim 15 zile de la data intrării în vigoare a prezenței ordonanțe (de la data de 20 ianuarie 2022).
În cazul în care în perioada următoare se identifică facturi eronate și acestea trebuie corectate din oficiu într-un termen de 15 zile de la emiterea facturii.
Se suspendă obligația plății facturilor până la emiterea noilor facturi în cazul facturilor în curs de recalculare.
În situația în are consumatorii clienți finali care fac obiectul măsurilor compensatorii nu achită facturile (corect emise) aceștia nu pot fi debranșați de la sistemul de alimentare cu energie electrica și gaze, decât după o perioada de minim 90 de zile de la terminarea perioadei de aplicare a schemei de sprijin.
Prin prevederile Legii nr. 259/2021 fost instituit un impozit în procent de 80% pentru acei producători de energie electrică ce au un preț de vânzare de peste 450 de lei pe MWh. Acest impozit se aplică la diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice și prețul de 450 de lei pe MWh pentru anumite localități din Munții Apuseni și pentru Rezervația Delta Dunării.
Acest impozit se aplică doar pentru perioada 01.11.2021 – 31.03.2022.
Categoriile exceptate de la aplicarea acestei legi acei producători de energie care au ca materie primă combustibili fosili ori care produc energie prin co-generare.
Prin O.U.G. nr. 130/2021 din 18.12.2021 a fost stabilit termenul de scadență al impozitului - și anume:
Pentru perioada 01.11.2021 – 31.12.2021 impozitul va fi declarat și plătit până la data de 25.01.2022;
Pentru perioada 01.01.2021 – 31.03.2022 impozitul va fi declarat și plătit până la data de 25 a lunii următoare pentru care se datorează impozit.
Prin prevederile Op A.N.A.F. nr. 64/2022 a fost reglementată plata impozitului mai sus menționată în contul unic. Acest lucru implică realizarea declarării prin depunerea formularului cu impozitul datorat D100. Reținem de asemenea că nu a fost reglementată scadența de plată a impozitului.
Prin prevederile Legii nr. 20/2022 se aduc reglementări în domeniul circulației, precum și anumite reglementări derogatorii de prevederile Codului fiscal.
Un conducător auto poate urma un curs pentru conducerea defensivă a autoturismului. Acest curs va avea un cost ce va fi achitat de participantul la curs către organizatorul cursului.
Actul normativ în discuție aduce următoarele derogări de la prevederile Codului fiscal:
În cazul în care conducătorul auto suportă din resurse proprii costul cursului de conducere defensivă, acest curs va fi dedus din impozitul pe venit;
În cazul în care conducătorul are vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani și este și înscris la o formă de învățământ și nu realizează venituri, atunci unul dintre părinți, reprezentanți legali sau tutorele este îndreptățit să deducă costul cursului din impozitul pe venit;
În cazul în care cursul sete decontat de către un angajator plătitor de impozit pe profit ori plătitor de impozit pe venitul microîntreprinderii, atunci contravaloarea cursului va fi dedusă din impozitul pe profit ori impozitul pe venitul microîntreprinderii;
Termenul de intrare în vigoare al acestei legi este 🗓 22 ianuarie 2022, anumite norme de aplicare și proceduri efective urmând a fi a adoptare în următoarele 6 luni, în conformitate cu precizările actului normativ analizat.
Legea nr. 139/2022 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 490 din 17 Mai 2022.
Începând cu data de 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliţi în România au obligaţia, în relaţia cu autoritățile publice (=en. Business-to-Government, B2G), să emită facturi electronice şi să le transmită prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura.
Opțional, în relaţii comerciale B2B (=en. Business-to-Business, B2B), emitentul facturii electronice poate opta pentru transmiterea acesteia către destinatar utilizând sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura. Atât emitentul cât şi destinatarul trebuie să fie înregistraţi în Registrul RO e-Factura.
OPANAF 12/2022 din 6 ianuarie 2022 stabilește care sunt produsele cu risc fiscal ridicat, comercializate în relaţia B2B, pentru care se transmit facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura:
Legume, fructe, rădăcini şi tuberculi alimentari, alte plante comestibile
Băuturi alcoolice
Construcţii noi
Produse minerale (apă minerală naturală, nisip şi pietriş)
Îmbrăcăminte şi încălţăminte